Afacerea „Bachus”! Unde se vinde cel mai scump vin moldovenesc

În anul 2023, exporturile de vin au crescut cu 18% în volum și 24% în valoare comparativ cu anul 2022, fapt ce indică o cerere internațională mai puternică și o recunoaștere a calității vinurilor, potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului.

O majorare semnificativă a exporturilor vinurilor moldovenești se atestă și în America, fiind înregistrată o majorare de 84% în valoare. Prețul mediu de export pentru vinurile „liniștite” îmbuteliate a crescut cu 9%, ajungând la 1.70 USD/sticla. Japonia se remarcă cu cel mai mare preț mediu de 3.29 USD/sticlă la vinul îmbuteliat.

Volumul exporturilor de vin moldovenesc a atins suma de 192 milioane de dolari americani. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, producția totală de vin în Moldova a înregistrat o scădere cu 13%.

Moldova a exportat un total de 123 de milioane de litri de vin în 2023, cu o pondere semnificativă de 55% în țările Uniunii Europene. Printre principalii parteneri ai Moldovei în exportul de vin se numără România, unde exporturile au atins valoarea de 30,4 milioane de dolari, Polonia cu 8,2 milioane de dolari, Republica Cehă cu 7,4 milioane de dolari, Statele Unite cu 6,7 milioane de dolari și China cu 4,8 milioane de dolari.

O creştere mai spectaculoasă au înregistrat exporturile de divinuri şi distilate – cu 75%, până la 51 de milioane de dolari, iar volumele s-au majorat de două ori şi ceva, în special din contul exporturilor în vrac.

Cu toate acestea, scăderea producției interne de vin în 2023 a fost atribuită în principal vremii prea calde și lipsei ploilor, care au avut un impact negativ asupra recoltei din 2022. Această situație a generat preocupări în industria vitivinicolă a Moldovei.

Moldova exportă aproximativ 85% din producția sa de vin în 68 de țări, ceea ce subliniază importanța exportului pentru industria vinicolă a țării. În ciuda provocărilor interne legate de producție, exporturile în creștere reflectă o continuare a interesului internațional pentru vinurile moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.