Afacerile regelui cerealelor din Moldova îi merg ca pe roate în România. A strâns un profit de milioane

Anul 2020 a fost un an agricol slab, dar anul trecut a fost extraodinar, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al preţurilor.“

Traderul de cereale Global Grain International, care operează şi fabrica de ulei din Ţăndărei (fosta Ultex) a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei românești, de nouă ori mai mare decât în 2020, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. De altfel, profitul net a crescut şi el de trei ori, până la 24 de milioane de lei echivalentul a 4,8 mil. de euro.

„Ne-am extins mult activitatea anul trecut. În fabrică am procesat 135.000 de tone de floarea-soarelui şi 15.000 tone de rapiţă, adică în total am procesat 150.000 de tone de seminţe oleaginoase. De asemenea, am făcut mai mult trading de cereale, iar dacă 2020 a fost un an agricol slab, anul trecut a fost extraordinar, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al preţurilor. Preţul a crescut şi de două ori în anumite cazuri. Aceşti factori au dus la creşterea mare a cifrei de afaceri“, a spus Radu Muşinschi, director regional pentru Balcani şi România în cadrul TransOil, grupul din spatele Global Grain International.

Fabrica din Ţăndărei are o capacitate de procesare de 160.000 de tone de floarea-soarelui pe an, iar cantităţi importante de materie primă vin din Republica Moldova. Aceasta este una dintre primele cinci fabrici de ulei din ţară, unde lider este compania cu capital american Bunge.

Global Grain International are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor, potrivit Biroului Istoriilor de Credit INFODEBIT CREDIT REPORT din Republica Moldova. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, potrivit datelor publicate la momentul respectiv. Un an mai târziu a construit un siloz ce poate stoca 20.000 de tone de seminţe oleaginoase în apropierea fabricii, potrivit datelor publicate la acel moment. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

Trans-Oil etse deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#proti #Transoil #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.