Alarmă în industria zahărului: producătorii avertizează că Moldova riscă să rămână fără ultimele două fabrici

03 Oct. 2025, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Oct. 2025, 15:51 // Actual //  bani.md

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) avertizează că, dacă Guvernul va ceda presiunilor exercitate de comercianți și importatori, țara riscă să piardă ultimele două fabrici de zahăr, ceea ce ar însemna colapsul unei ramuri strategice pentru securitatea alimentară.

„Comercianții-importatori își apără marjele de profit și propriul câștig pe termen scurt, dar nu plătesc prețul real al distrugerii industriei naționale. Acest preț ar urma să fie achitat de mii de angajați rămași fără locuri de muncă, de fermierii rămași fără piață de desfacere și, în final, de consumatori, care se vor trezi dependenți de zahărul străin, adus la prețuri dictate de importatori”, a declarat Inga Pascal, director executiv al UPZM.

Datele oficiale arată că Republica Moldova își poate asigura integral consumul intern de 65.000–70.000 tone anual, producția și stocurile pentru 2025–2026 depășind 78.000 tone. În aceste condiții, organizația consideră importurile de zahăr drept „artificiale și nocive”.

UPZM subliniază că industria zahărului a beneficiat de investiții de peste 130 milioane de euro din partea unor companii mari europene și susține peste 3.000 de locuri de muncă. Închiderea fabricilor ar însemna pierderea capacității naționale de producție, dependență totală de importuri, reducerea veniturilor bugetare cu sute de milioane de lei și lovituri directe asupra fermierilor.

Organizația atrage atenția și asupra „concurenței neloiale” din partea Serbiei, unde producătorii beneficiază de subvenții directe, cel mai mic preț la gaz din Europa și costuri reduse pentru fertilizanți și energie, avantaje care permit exportul de zahăr la prețuri considerate „artificial scăzute”.

UPZM susține proiectul Guvernului de a introduce, pentru 200 de zile, o taxă de 75% pentru importurile de zahăr din Serbia care depășesc 1.000 de tone, măsură calificată drept temporară și necesară pentru restabilirea concurenței corecte.

„Dacă astăzi nu protejăm ceea ce am construit, mâine nu vom mai avea nimic de protejat. Moldova nu-și poate permite să-și distrugă propria industrie pentru câștigul rapid al unor comercianți-importatori”, a conchis conducerea Uniunii Producătorilor de Zahăr.

Guvernul propune o măsură provizorie prin care importurile de zahăr alb din Serbia, peste 1.000 de tone, să fie taxate cu 75% timp de 200 de zile. Scopul este protejarea producătorilor locali, dar măsura a stârnit critici.

Deși Moldova are stocuri suficiente pentru consum, prețurile interne sunt cele mai mari din regiune (0,92 euro/kg față de 0,75 în România și 0,56 în Ucraina). Experții avertizează că noua taxă ar putea ridica prețurile la 20–22 lei/kg și ar afecta atât consumatorii, cât și procesatorii.

Adrian Lipcan („Sugar Bridge” SRL) afirmă că proiectul contravine legislației naționale, normelor OMC și CEFTA și riscă să creeze un monopol intern. În ultimii ani, producătorii locali nu au acoperit necesarul și au importat peste 30.000 tone de zahăr, inclusiv din Serbia și UE.

Fără o analiză de impact și studii de piață, spun experții, există riscul pierderii credibilității Moldovei pe plan extern și al destabilizării pieței interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.