ALARMANT! Europenii bogaţi şi săraci încep să-şi facă rezerve de lemne de foc şi cărbune de teama scumpirii energiei

Comercianţii de lemne de foc şi cărbune din Cehia au început să raporteze creşteri ale cererii. În faţa creşterii preţurilor la energie, cehii au început să-şi facă stocuri atât de lemne, cât şi de cărbune. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi în Olanda, dar şi în Polonia, scrie Ziarul Financiar.

De teama creşterii preţurilor energiei, mulţi cehi au decis să treacă pe lemne şi cărbune pentru a se încălzi, scrie Czech Radio. Deşi în creştere la rândul lor, preţurile acestora sunt semnificativ mai scăzute decât cele ale electricităţii şi gazelor.

Unii comercianţi de lemn de foc şi-au vândut deja stocurile şi acceptă comenzi doar pentru anul viitor.

„Cererea creşte fără îndoială. Din ce în ce mai mulţi oameni ne contactează. Nici nu mai putem ţine pasul cu tăiatul lemnelor,“ spune Jaroslav Hrubes, technician.

Cererea a crescut semnificativ în ultimele zile, după ce furnizorii au anunţat o majorare a preţurilor electricităţii şi gazelor.

Totuşi, preţurile lemnului de foc sunt în creştere. „Vom creşte preţul lemnului cu aproximativ 10% deocamdată“, arată Jaroslav Hrubes.

În pofida creşterii preţurilor, lemnul rămâne cea mai ieftină opţiune de încălzit. Pentru o locuinţă de familie, costul încălzirii cu lemn poate fi de până la trei ori mai redus decât cel al electricităţii, arată Vladimir Stupavsky, expert în încălzire.

Potrivit acesuia, o astfel de locuinţă ar plăti până la 80.000 de coroane pe an pentru electricitate, comparativ cu 25.000 de coroane pentru lemn şi 60.000 pentru gaze.

Pentru acest an şi pe viitor, acesta recomandă oamenilor să folosească lemne pentru încălzit.

Din cauza creşterii puternice a preţurilor gazelor, şi olandezii cumpără mai mult lemn de foc, potrivit cotidianului Algemeen Dagblad.

„Am vândut deja cea mai mare parte din stocuri, iar acest lucru nu se întâmplă de obicei până în februarie sau martie“, a declarat reprezentantul unei companii.

În Polonia, unii cumpără cărbune pentru a-şi face rezerve, temându-se de o iarnă rece şi de noi scumpiri.

Dintre aceştia, unii pleacă dezamăgiţi de la comercianţi după ce stocurile acestora s-au epuizat, sau nu sunt pregătiţi să plătească mult mai mult decât anul trecut. Preţurile au crescut deja puternic, iar acesta ar putea fi doar începutul, notează gazetawroclawska.

Ungaria dispune de un program social în domeniu, iar în acest an municipalităţile au putut aplica pentru un buget de 5 miliarde de forinţi (10 milioane de euro), 2.351 de municipalităţi profitând de această oportunitate, potrivit kapos.hu.

Peter Zambo, secretar de stat pentru păduri în cadrul ministerului agriculturii, a declarat că oferta de lemn de foc pentru Ungaria este garantată pentru sezonul 2021-2022.

#lemne de foc #carbune #scumpire #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.