Alegeri locale în Republica Moldova! De ce tinerii nu mai votează: „O treime sunt plecați în străinătate”

La data de 5 noiembrie 2023, Moldova se pregătește pentru alegerile locale, un moment crucial în viața democratică a țării. Cu toate acestea, economistul Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra unui tablou dezolant cu privire la implicarea tinerilor în procesul electoral.

Din cei peste 147 de mii de tineri cu vârsta între 18 și 21 de ani, care au dobândit recent dreptul de vot, doar o parte vor să participe activ la alegerea primarului și a consilierilor locali. Iată câteva din factorii care influențează prezența tinerilor la vot:

1. Migrația Externă: Aproape o treime dintre tinerii eligibili nu se află în Moldova în acest moment. Acest fenomen al migrației externe a crescut semnificativ în ultimii ani, reducând astfel numărul celor care pot vota la alegerile locale.

2. Migrația Internă: Studenții și tinerii care migrează în căutarea unui loc de muncă în orașele mari, cum ar fi Chișinău și Bălți, nu se află în localitățile lor de origine. Acest lucru face ca prezența lor la vot în localitățile de baștină să fie redusă.

3. Cunoștințe politice reduse: Mulți tineri nu au încă cunoștințele necesare pentru a face alegeri informate. Diferența dintre nivelul de informare și angajamentul politic al tinerilor și al persoanelor în vârstă este evidentă. Tinerii au, în general, o opțiune politică mai puțin definită sau lipsesc de la vot din cauza lipsei de experiență electorală.

Din totalul tinerilor care ar putea să-și aleagă primarul, se estimează că doar 70-80 mii vor fi în localitatea lor în ziua alegerilor. Cu toate acestea, trebuie să se aibă în vedere că rata de participare la alegerile locale este în mod tradițional cu 15-20% mai mică decât la alegerile parlamentare sau prezidențiale. Astfel, din cei 147,3 mii de tineri eligibili, aproximativ 25-28 de mii sunt așteptați să participe efectiv la vot.

Este important de subliniat că tinerii reprezintă grupul cu cea mai mică prezență la vot. Rata lor de participare este cu 30-40% mai mică decât a celorlalte grupuri de vârstă. Astfel, în ciuda faptului că au dobândit dreptul de vot, un număr semnificativ de tineri ar putea să nu îl exercite în alegerile locale din 2023.

Pentru a inversa această tendință și pentru a implica tinerii în procesul democratic, eforturile ar trebui să se concentreze pe educația politică a acestora și pe creșterea gradului lor de informare cu privire la importanța votului și la opțiunile politice disponibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegri #tineri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.