Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației - Aliona Romanuk, în cadrul proiectului Podcast Impact

În cadrul proiectului Podcast Impact: Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației, expertul Aliona Romanuk a vorbit despre amploarea și consecințele tehnicilor de manipulare în contextul războiului Rusiei din Ucraina.

Astfel este vorba de:

Folosirea Informației ca Armă:

Rusia a folosit consecvent dezinformarea ca o armă, încercând să creeze confuzie și discordie în Ucraina. De multe ori, folosesc mijloace media controlate de stat și platforme online pentru a disemina narative false, prezentând Ucraina într-o lumină negativă și încercând să submineze încrederea în guvernul său.

Propagarea Narativelor False:

Campaniile de dezinformare rusești implică în mod frecvent răspândirea unor povești fabricate și narative false. Aceste povești pot varia de la prezentarea liderilor ucraineni ca fiind corupți până la diseminarea teoriilor conspiraționiste despre acțiunile guvernului ucrainean.

Exploatarea Problemelor Sensibile:

Rusia exploatează probleme sensibile din Ucraina, precum nemulțumirile istorice și diviziile regionale, pentru a exacerba tensiunile și manipula opinia publică. Ei pot prezenta evenimente astfel încât să provoace furie și neîncredere între diferite grupuri etnice sau regionale.

Manipularea Social Media:

Eforturile rusești de dezinformare adesea folosesc platformele de socializare pentru a amplifica narativele false și a ajunge la un public mai larg. Trollii și roboții sunt utilizați pentru a inunda rețelele de socializare cu propagandă, făcându-le dificil de deosebit de adevărul din minciună.

Atacuri Cibernetice și Hacking:

Rusia a fost acuzată de efectuarea de atacuri cibernetice asupra instituțiilor și indivizilor ucraineni. Aceste atacuri pot duce la încălcări de date și scurgeri de informații sensibile, care pot fi apoi folosite în campaniile ulterioare de dezinformare.

Utilizarea Manipulatoare a Imaginilor și Videoclipurilor:

Imagini și videoclipuri manipulate sau fabricate sunt adesea folosite pentru a susține narative false. Aceste elemente vizuale pot fi distribuite pe rețelele de socializare pentru a crea o senzație de autenticitate, chiar dacă conținutul este complet fals.

Operațiuni cu Steag Fals:

Actorii ruși au fost cunoscuți pentru efectuarea de operațiuni cu steag fals, simulând evenimente care par a fi comise de entități ucrainene sau grupuri. Aceste operațiuni au ca scop provocarea de reacții internaționale și promovarea narativei despre Ucraina ca o țară destabilizată.

Negarea și Dezinformarea:

– Guvernul rus de obicei neagă implicarea în campaniile de dezinformare și se prezintă ca victimă a propagandei occidentale. Această tactică adaugă la confuzie și face mai dificilă pentru comunitatea internațională contracararea acestor eforturi în mod eficient.

Pentru a combate aceste tehnici manipulative rusești, Ucraina a întreprins măsuri pentru a îmbunătăți educația media, a intensificat măsurile de securitate cibernetică și a colaborat cu parteneri internaționali pentru a expune și contracara campaniile de dezinformare. De asemenea, creșterea conștientizării în rândul populației cu privire la prezența dezinformării și importanța acesteia.

#dezinfromare #propaganda #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.