Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației - Aliona Romanuk, în cadrul proiectului Podcast Impact

În cadrul proiectului Podcast Impact: Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației, expertul Aliona Romanuk a vorbit despre amploarea și consecințele tehnicilor de manipulare în contextul războiului Rusiei din Ucraina.

Astfel este vorba de:

Folosirea Informației ca Armă:

Rusia a folosit consecvent dezinformarea ca o armă, încercând să creeze confuzie și discordie în Ucraina. De multe ori, folosesc mijloace media controlate de stat și platforme online pentru a disemina narative false, prezentând Ucraina într-o lumină negativă și încercând să submineze încrederea în guvernul său.

Propagarea Narativelor False:

Campaniile de dezinformare rusești implică în mod frecvent răspândirea unor povești fabricate și narative false. Aceste povești pot varia de la prezentarea liderilor ucraineni ca fiind corupți până la diseminarea teoriilor conspiraționiste despre acțiunile guvernului ucrainean.

Exploatarea Problemelor Sensibile:

Rusia exploatează probleme sensibile din Ucraina, precum nemulțumirile istorice și diviziile regionale, pentru a exacerba tensiunile și manipula opinia publică. Ei pot prezenta evenimente astfel încât să provoace furie și neîncredere între diferite grupuri etnice sau regionale.

Manipularea Social Media:

Eforturile rusești de dezinformare adesea folosesc platformele de socializare pentru a amplifica narativele false și a ajunge la un public mai larg. Trollii și roboții sunt utilizați pentru a inunda rețelele de socializare cu propagandă, făcându-le dificil de deosebit de adevărul din minciună.

Atacuri Cibernetice și Hacking:

Rusia a fost acuzată de efectuarea de atacuri cibernetice asupra instituțiilor și indivizilor ucraineni. Aceste atacuri pot duce la încălcări de date și scurgeri de informații sensibile, care pot fi apoi folosite în campaniile ulterioare de dezinformare.

Utilizarea Manipulatoare a Imaginilor și Videoclipurilor:

Imagini și videoclipuri manipulate sau fabricate sunt adesea folosite pentru a susține narative false. Aceste elemente vizuale pot fi distribuite pe rețelele de socializare pentru a crea o senzație de autenticitate, chiar dacă conținutul este complet fals.

Operațiuni cu Steag Fals:

Actorii ruși au fost cunoscuți pentru efectuarea de operațiuni cu steag fals, simulând evenimente care par a fi comise de entități ucrainene sau grupuri. Aceste operațiuni au ca scop provocarea de reacții internaționale și promovarea narativei despre Ucraina ca o țară destabilizată.

Negarea și Dezinformarea:

– Guvernul rus de obicei neagă implicarea în campaniile de dezinformare și se prezintă ca victimă a propagandei occidentale. Această tactică adaugă la confuzie și face mai dificilă pentru comunitatea internațională contracararea acestor eforturi în mod eficient.

Pentru a combate aceste tehnici manipulative rusești, Ucraina a întreprins măsuri pentru a îmbunătăți educația media, a intensificat măsurile de securitate cibernetică și a colaborat cu parteneri internaționali pentru a expune și contracara campaniile de dezinformare. De asemenea, creșterea conștientizării în rândul populației cu privire la prezența dezinformării și importanța acesteia.

#dezinfromare #propaganda #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.