Parlicov anunță schimbări radicale în domeniul energetic! Privatizarea FEE Nord pusă pe tavă în România

Prezent la Simpozionul Român al Energiei, SIREN, ministrul Energiei, Victor Parlicov a anunțat despre schimbări majore în sectorul energetic al Republicii Moldova. Este vorba de despre finalizarea procedurii de unbundling (separarea) transportului de distribuția și furnizarea gazelor naturale prin acordul semnat de subsidiarele Transgaz și Gazprom. Or, acest acord permite operarea sistemului de transport al gazelor din Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, de către Vestmoldtransgaz.

„În ceea ce privește energia electrică, conexiunile cu România sunt întărite prin proiecte precum linia de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, care ocolește centrala electrică moldovenească din regiunea transnistreană, și construcția liniei electrice Bălți-Suceava. De asemenea, se pregătește studiul de fezabilitate pentru construcția liniei electrice Strășeni-Iași, cu scopul de a asigura stabilitatea sistemului energetic integrat. Aceste proiecte sunt planificate a fi finalizate înainte de 2030”, a punctat Parlicov.

Ministrul a subliniat, de asemenea, extinderea Bursei Române de Mărfuri la Chișinău și planurile de lansare a tranzacțiilor de energie de către OPCOM, bursa de energie, în Republica Moldova în anul următor.

Victor Parlicov a adus în discuție și reformele din domeniul energetic, care includ privatizarea rețelelor electrice de distribuție și furnizare din nordul Republicii Moldova, crearea Fondului de eficiență energetică în sectorul public, electrificarea transportului și digitalizarea sectorului, toate cu scopul de a atinge dezvoltarea durabilă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Energie #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.