Alexandru Slusari: 17 mii de tone de grâu urmează să fie scoase din țară după 30 aprilie. DOCS

Cele 17 mii de tone scoase din rezerva de stat urmează să fie exportate după data de 30 aprilie. Declarația aparține deputatului Platformei DA, Alexandr Slusari, care afirmă că, singura cale de a preveni acest lucru este interzicerea exportului.

Potrivit lui Slusari, camioanele companiilor, beneficiare a grâului din rezerva de stat continuă să stocheze grâul în portul Giurgiulești, ca apoi să-l exporte.

„Vaja Jhashi cunoaște foarte bine arta lobismului în Republica Moldova. Vedeți rezultatele expertizei grâului, efectuată în portul Giurgiulești. Pentru 17 mii tone. Este indicată roada grâului 2020, deși se cunoaște că din rezerva de stat a fost eliberat grâu din anul 2016. Glutenul 22, deși grâul din rezerva de stat a avut alt indicator de gluten. Sau expertiza este falsificată sau grâul din rezervă a fost amestecat cu alt grâu. În orice caz, pentru mine este clar că după 30 aprilie, data limită de livrare a grâului în port, conform contractului între Agrofloris Nord și compania din grupul Trans Oil, se pregătește exportul celor 17 mii tone. Grâul continuă să vină în port”,afirmă Slusari.

Deputatul anexează șu unele documente, care demonstrează cele declarate, scrie realitatea.md.

Slusari afirmă că, unica ieșire legală din situația, fără tensiuni în Portul Giurgiulești este interzicerea exportului de grâu.

Amintim că, recent, în spațiul public au apărut informații că, din rezerva de stat se scoate grâul, roada anului 2016, pentru a fi înnoit cu roada anului 2021. Președinția a propus Guvernului interzicerea exportului acestuia până la data de 30 mai, însă Executivul s-a limitat la două săptămâni. Consiliul Suprem de Securitate a recomandat ca grâul să fie distribuit crescătorilor de animale și agenților economici din domeniul panificației.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu acuză Guvernul că pregătește extinderea aparatului Cancelariei de Stat cu încă 56 de funcții, criticând inițiativa drept o creștere nejustificată a birocrației în condițiile majorării datoriei publice.

Potrivit fostului premier, proiectul de hotărâre ar urma să majoreze efectivul-limită al instituției de la 323 la 379 de unități. „Cei mai mulți dintre acești 56 o să se ocupe chipurile cu monitorizarea planului de creștere. Se iau credite de peste un miliard și mai angajează încă zeci de oameni ca să monitorizeze cheltuirea lor”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a afirmat că bugetul Cancelariei de Stat ar fi fost suplimentat deja cu circa 300 de milioane de lei în acest an, iar noua modificare ar presupune cheltuieli suplimentare. El a mai susținut că salariile noilor angajați ar putea ajunge la 30–40 de mii de lei lunar, sugerând că acestea vor fi finanțate din împrumuturi externe.

Chicu a invocat și evoluția datoriei de stat, menționând că aceasta ar fi crescut la circa 132 de miliarde de lei la finele anului trecut, față de 67 de miliarde anterior. „De ce acum ne trebuie o Cancelarie de Stat de două ori mai mare ca în 2020?”, a întrebat deputatul.

Nota de fundamentare a proiectului arată că majorarea cu 56 de unități este motivată de creșterea volumului de sarcini legate de integrarea europeană și de implementarea Planului de Creștere.

Documentul indică faptul că reorganizarea urmărește: consolidarea coordonării procesului de aderare la UE, instituirea unor structuri dedicate monitorizării Agendei de reforme și întărirea capacităților de gestionare a fondurilor europene.

Conform proiectului, doar Biroul pentru integrare europeană ar urma să fie suplinit cu 25 de unități, iar o direcție nouă pentru monitorizarea Agendei de reforme va avea 10 angajați.

Impactul financiar estimat se ridică la până la 15,9 milioane de lei pentru 9 luni din 2026 pentru noile posturi, la care se adaugă circa 5,4 milioane de lei cheltuieli unice pentru dotări și logistică.