Alexandru Slusari: 17 mii de tone de grâu urmează să fie scoase din țară după 30 aprilie. DOCS

Cele 17 mii de tone scoase din rezerva de stat urmează să fie exportate după data de 30 aprilie. Declarația aparține deputatului Platformei DA, Alexandr Slusari, care afirmă că, singura cale de a preveni acest lucru este interzicerea exportului.

Potrivit lui Slusari, camioanele companiilor, beneficiare a grâului din rezerva de stat continuă să stocheze grâul în portul Giurgiulești, ca apoi să-l exporte.

„Vaja Jhashi cunoaște foarte bine arta lobismului în Republica Moldova. Vedeți rezultatele expertizei grâului, efectuată în portul Giurgiulești. Pentru 17 mii tone. Este indicată roada grâului 2020, deși se cunoaște că din rezerva de stat a fost eliberat grâu din anul 2016. Glutenul 22, deși grâul din rezerva de stat a avut alt indicator de gluten. Sau expertiza este falsificată sau grâul din rezervă a fost amestecat cu alt grâu. În orice caz, pentru mine este clar că după 30 aprilie, data limită de livrare a grâului în port, conform contractului între Agrofloris Nord și compania din grupul Trans Oil, se pregătește exportul celor 17 mii tone. Grâul continuă să vină în port”,afirmă Slusari.

Deputatul anexează șu unele documente, care demonstrează cele declarate, scrie realitatea.md.

Slusari afirmă că, unica ieșire legală din situația, fără tensiuni în Portul Giurgiulești este interzicerea exportului de grâu.

Amintim că, recent, în spațiul public au apărut informații că, din rezerva de stat se scoate grâul, roada anului 2016, pentru a fi înnoit cu roada anului 2021. Președinția a propus Guvernului interzicerea exportului acestuia până la data de 30 mai, însă Executivul s-a limitat la două săptămâni. Consiliul Suprem de Securitate a recomandat ca grâul să fie distribuit crescătorilor de animale și agenților economici din domeniul panificației.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.