Alexandru Slusari: 17 mii de tone de grâu urmează să fie scoase din țară după 30 aprilie. DOCS

Cele 17 mii de tone scoase din rezerva de stat urmează să fie exportate după data de 30 aprilie. Declarația aparține deputatului Platformei DA, Alexandr Slusari, care afirmă că, singura cale de a preveni acest lucru este interzicerea exportului.

Potrivit lui Slusari, camioanele companiilor, beneficiare a grâului din rezerva de stat continuă să stocheze grâul în portul Giurgiulești, ca apoi să-l exporte.

„Vaja Jhashi cunoaște foarte bine arta lobismului în Republica Moldova. Vedeți rezultatele expertizei grâului, efectuată în portul Giurgiulești. Pentru 17 mii tone. Este indicată roada grâului 2020, deși se cunoaște că din rezerva de stat a fost eliberat grâu din anul 2016. Glutenul 22, deși grâul din rezerva de stat a avut alt indicator de gluten. Sau expertiza este falsificată sau grâul din rezervă a fost amestecat cu alt grâu. În orice caz, pentru mine este clar că după 30 aprilie, data limită de livrare a grâului în port, conform contractului între Agrofloris Nord și compania din grupul Trans Oil, se pregătește exportul celor 17 mii tone. Grâul continuă să vină în port”,afirmă Slusari.

Deputatul anexează șu unele documente, care demonstrează cele declarate, scrie realitatea.md.

Slusari afirmă că, unica ieșire legală din situația, fără tensiuni în Portul Giurgiulești este interzicerea exportului de grâu.

Amintim că, recent, în spațiul public au apărut informații că, din rezerva de stat se scoate grâul, roada anului 2016, pentru a fi înnoit cu roada anului 2021. Președinția a propus Guvernului interzicerea exportului acestuia până la data de 30 mai, însă Executivul s-a limitat la două săptămâni. Consiliul Suprem de Securitate a recomandat ca grâul să fie distribuit crescătorilor de animale și agenților economici din domeniul panificației.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană și-a actualizat prognoza privind evoluția economiei Republicii Moldova, estimând o creștere a PIB-ului de 1,6% în 2025, față de 0,9% prognozat în luna mai. Potrivit raportului din toamnă, ritmul de expansiune va accelera la 2,6% în 2026, ușor sub proiecția anterioară de 2,8%, urmând ca în 2027 economia să înregistreze un avans de 3,7%, susținut de investițiile private și cheltuielile stimulative din cadrul Facilității pentru Reformă și Creștere.

„În prima jumătate a anului 2025, cererea internă robustă, susținută de creșterea salariilor reale, a impulsionat revenirea economiei, în timp ce sprijinul larg acordat pentru energie a atenuat impactul majorării prețurilor în iarnă asupra veniturilor și costurilor operaționale ale companiilor”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Investițiile private vor rămâne principalul motor al creșterii în 2025, iar investițiile publice vor accelera până în 2027, sprijinite de Facilitatea pentru Reformă și Creștere. Exporturile nete vor continua să fie un factor de frânare pentru PIB, deși efectul lor negativ se va diminua în perioada următoare. Raportul subliniază că „revenirea agriculturii și cheltuielile stimulative prin Facilitatea pentru Reformă și Creștere vor sprijini atât consumul, cât și investițiile, susținând ritmul de creștere economică până în 2027”.

Piața muncii este estimată să revină pe o traiectorie pozitivă, după declinul din 2024 și primul trimestru al lui 2025. „Creșterea salariilor reale și cererea persistentă pentru muncitori calificați vor susține consumul privat și vor facilita absorbția forței de muncă disponibile, inclusiv prin creșterea ocupării în sectorul public și privat”, se arată în raport.

Inflația, care a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025 ca urmare a majorării prețurilor la energie, a scăzut la 6,9% în septembrie și este estimată să revină sub 6% până la sfârșitul anului, în cadrul intervalului țintit de Banca Națională a Moldovei.

Deficitul bugetar este estimat să rămână la 3,8% din PIB în 2025, urmând să crească aproape de 5% până la finalul perioadei de prognoză, ca urmare a cheltuielilor curente legate de reforme și a investițiilor finanțate prin Facilitate. Datoria publică este preconizată să crească moderat, de la 38,2% din PIB în 2024 la 41,1% în 2027.

Comisia Europeană avertizează că riscurile negative rămân ridicate, incluzând presiuni inflaționiste, riscuri climatice și incertitudine geopolitică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!