Am putea avea un nou vaccin anti-COVID. Serul dezvoltat de Sanofi are o eficacitate de aproape 100% după a doua doză

Sanofi și GSK au dezvoltat un vaccin împotriva COVID-19 care rezintă rezultate bune în primele etape ale testelor clinice, ceea ce le va permite să treacă la testele clinice de fază avansată. Are o eficacitate de aproape 100% după a doua doză, la toate grupele de vârstă.

Rezultatele interimare ale fazei a II-a au arătat apariții de anticorpi de 95% – 100% după a doua doză la toate grupele de vârstă, adică 18 – 95 de ani, la toate dozele, cu o toleranță acceptabilă și fără probleme de siguranță, a transmis Sanofi. Faza a III-a va începe în următoarele săptămâni și va implica peste 35.000 de persoane, cu speranța că vaccinul va fi aprobat până în trimestrul patru, scrie Aleph News.

Așadar, s-ar putea ca la finalul anului să avem un nou vaccin anti-COVID. Întârzierea vine după ce, anul trecut, un studiu pe om a condus la un răspuns imunitar insuficient. Până acum, Sanofi a încheiat acorduri de achiziție cu SUA, Uniunea Europeană, Canada și Marea Britanie, dar și cu programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății.

Vaccinul funcţionează pe bază de proteină recombinată adjuvantă, adică o tehnologie folosită de mult timp în lupta împotriva gripei. Vaccinul este termostabil, adică un vaccin mai practic, şi nu este nevoie de condiții speciale de depozitare.

Sanofi dezvoltă, de asemenea, un al doilea vaccin împreună cu societatea americană Translate Bio, care are la bază tehnologia mai recentă a ARN-ului mesager, folosită în vaccinurile Pfizer-BIoNTech şi Moderna.

#eficienta #COVID-19 #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.