Ambalaje suspecte și molii imaginare – cum justifică Rusia noul embargou la adresa Azerbaidjanului

Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan sunt tensionate, inclusiv pe plan economic. Autoritățile ruse au blocat joi, în regiunea Krasnodar, un transport de 18 tone de piersici și nectarine din Azerbaidjan, motivând prezența unor „organisme de carantină” – mai exact, a tripșilor floricoli occidentali, potrivit televiziunii TV-Krasnodar, citată de profinance.ru.

Problemele legate de exporturile azere în Rusia au apărut brusc în luna iunie, după ani de livrări fără sincope, a declarat Bashir Guliev, președintele Asociației Exportatorilor de Fructe și Legume din Azerbaidjan. Inițial, controalele au vizat doar tomatele, în care au fost detectate dăunători precum molia tomatelor din America de Sud și molia orientală a fructelor. Ulterior, măsurile s-au extins asupra altor produse, inclusiv fructe, ambalajele și marcajele paletelor devenind, la rândul lor, subiect de controverse.

Guliev susține că numărul brusc de notificări și reclamații transmise de Rosselkhoznadzor către Agenția azeră pentru Siguranța Alimentară ar indica o tentativă deliberată de a crea pretexte pentru limitarea importurilor.

Nu doar fructele au intrat sub incidența acestor măsuri: și două fabrici de produse lactate din Azerbaidjan au fost interzise de autoritatea sanitar-veterinară rusă, după ce ar fi refuzat să accepte controale.

Pe fundal, se conturează un conflict diplomatic. Relațiile s-au deteriorat încă din ianuarie, după prăbușirea unui avion al companiei Azerbaijan Airlines, accident soldat cu 38 de morți. Tensiunile s-au amplificat recent, în urma unei operațiuni a poliției din Ekaterinburg, în care mai mulți membri ai diasporei azere au fost arestați sub pretextul mai multor crime. Doi dintre aceștia, frații Ziyaddin și Gusein Safarov, au murit în timpul reținerii.

Ca reacție, Baku a suspendat activitatea agenției ruse Sputnik în Azerbaidjan, acuzând doi dintre conducătorii acesteia de spionaj. În paralel, opt cetățeni ruși relocați au fost arestați la Baku, sub acuzații de trafic de droguri și infracțiuni cibernetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #legume #fructe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău ar putea plăti mai mult pentru apă și canalizare, după ce Apă-Canal Chișinău a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o solicitare de majorare a tarifelor. Motivul, potrivit operatorului este creșterea cheltuielilor de operare.

Astfel, compania solicită majorarea tarifului pentru alimentarea cu apă potabilă de la 13,99 lei/metrul cub la 15,55 lei/metrul cub, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 11,2%. Totodată, tariful pentru serviciul de canalizare ar urma să crească de la 7,40 lei/metrul cub la 7,68 lei/metrul cub, respectiv cu aproape 4%.

În document, operatorul argumentează că solicitarea este determinată de majorarea costurilor. Cheltuielile totale estimate pentru 2026 se ridică la 965 milioane de lei, comparativ cu aproximativ 923 milioane de lei în calculele ANRE. Cele mai mari creșteri sunt prevăzute la cheltuielile cu personalul, energia electrică, amortizarea mijloacelor fixe și redevențele.

Apă-Canal estimează că în 2026 va furniza peste 47 de milioane de metri cubi de apă potabilă și va evacua aproximativ 44,5 milioane de metri cubi de ape uzate. Totodată, compania prognozează un consum tehnologic și pierderi de apă de 17,25 milioane de metri cubi, echivalentul a 25,9% din volumul total de apă introdus în sistem.

În același proiect, operatorul propune reducerea tarifului pentru producerea și transportarea apei în vederea redistribuirii, de la 6,26 lei/metrul cub la 6,01 lei/metrul cub, precum și diminuarea tarifului pentru apa tehnologică.