„Vorbiți cu taxiștii!” – noua metodă a lui Radu Marian de calcul al salariului mediu de 1000 de euro în Chișinău

Deputatul PAS Radu Marian ne asigură că salariul mediu brut în capitală e de „1000 de euro” și că această cifră, deși „imperfectă”, este o realitate statistică. Iar dacă nu o resimțim în portofel, e, probabil, din vina noastră – nu a statisticii.

Dar haideți să vedem ce înseamnă această „realitate”. Dacă un angajat câștigă 6500 de lei pe lună, iar un manager de companie tech câștigă 60.000 de lei, în medie ies exact acei 19.300 de lei menționați de deputat, echivalentul a 1000 de euro. Însă primul numără bănuții până la salariu, iar al doilea își cumpără bilet la business class. Statistica tace, dar acceptă discrepanța.

Radu Marian mai spune că în 2025 sunt „aproape 110 mii de oameni” care câștigă peste 1000 de euro. Dar nu zice și că aceștia reprezintă doar circa 10% din totalul salariaților. Restul de 90% contribuie la „media” asta fără s-o vadă în contul bancar sau buzunar.

Desigur, deputatul se referă la salariul brut, nu la ce intră efectiv în buzunar după impozite. „Aproape 800 de euro net”, spune el optimist. Între timp, chiria pentru un apartament modest în Chișinău a ajuns la 350–500 de euro, mâncarea a crescut cu peste 80% în ultimii 4 ani, iar o vizită la stomatolog se apropie de salariul minim.

Iar când ne vorbește despre creșteri spectaculoase de venituri „în ciuda războiului, crizelor și șantajului energetic”, uită să menționeze că 65% inflație cumulată a mâncat cu poftă din puterea reală de cumpărare a majorității cetățenilor.

În concluzie, e posibil ca „media de 1000 euro” să fie reală în Excelul BNS, dar pe teren, realitatea e una mai puțin rotunjită. Așa că, dacă ești printre cei care nu simt „saltul istoric” în buzunar, nu te panica: probabil doar nu ai fost selectat pentru a reprezenta „statistica oficială” menționată de Marian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#radu #salariu #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.