Record de trafic, record de scandaluri! Aeroportul Chișinău se sufocă sub valul de reclamații

11 Iul. 2025, 16:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Iul. 2025, 16:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional Chișinău înregistrează o creștere spectaculoasă a numărului de pasageri, dar și un număr tot mai mare de reclamații privind întârzieri, anulări de zboruri și bagaje pierdute. Potrivit datelor prezentate în cadrul unui club de presă organizat de Expert-Grup, în colaborare cu Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) și Centrul European al Consumatorilor (ECC Moldova), doar în aprilie traficul aerian a crescut cu 60%, în mai – cu 42%, iar în iunie – cu 40%.

Până la finele anului 2025, se estimează că Aeroportul va deservi peste 5,4 milioane de pasageri, ceea ce implică și o presiune suplimentară asupra serviciilor oferite. Autoritatea Aeronautică primește anual între 250 și 300 de plângeri – iar acestea nu includ sesizările adresate altor instituții.

În ciuda volumului mare de solicitări, peste 9,5 milioane de lei au fost deja recuperați în favoarea pasagerilor grație intervenției AAC.

Pentru a îmbunătăți accesul la informații și sprijin, instituția a lansat recent o campanie informativă direct în aeroport, unde pasagerii pot fi consiliați cu privire la drepturile lor:

– până la 600 euro compensație pentru zboruri anulate sau întârziate;
– până la 20 euro/kg pentru bagajele deteriorate sau pierdute.

Experții reamintesc că dreptul la despăgubiri nu este un gest de bunăvoință, ci o obligație legală a companiilor aeriene, iar ECC Moldova oferă asistență gratuită, în special în litigiile cu operatori din UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.