America se pregăteşte pentru un cutremur fiscal, dar extrem de diferit în funcţie de cine va ocupa Casa Albă

Kamala Harris îşi propune să crească rata impozitului pe profit pentru corporaţii în SUA la 28% dacă va câştiga Casa Albă în noiembrie, o măsură menită să crească veniturile guvernamentale de la corporaţiile americane, care este susceptibilă de a atrage critici din partea mediului de afaceri, potrivit FT.

Luni, campania prezidenţială a lui Harris a declarat că aceasta intenţionează să respecte o propunere înaintată de preşedintele Joe Biden în ultimii ani de a creşte rata impozitului pe profit de la 21% la 28%.

Declaraţia vine în contextul în care vicepreşedintele îşi pune la punct planurile economice înainte de a deveni oficial candidatul democrat la preşedinţie în cadrul convenţiei partidului de la Chicago din această săptămână.

Planul său fiscal pentru întreprinderi contrastează puternic cu cel al rivalului său pentru preşedinţie, candidatul republican Donald Trump, care propune reducerea ratei impozitului pe profit la 15%. Planul lui Harris ar face ca rata impozitului pe profit din SUA să fie mai mare decât cea din Regatul Unit, de 25 %, şi una dintre cele mai ridicate dintre economiile avansate.

„Spre deosebire de Donald Trump, a cărui agendă extremă a Proiectului 2025 ar duce la creşterea deficitului, la majorarea impozitelor pentru clasa de mijloc cu 3 900 de dolari şi ar trimite economia noastră într-o spirală de recesiune – planul ei este o modalitate responsabilă din punct de vedere fiscal de a pune bani înapoi în buzunarele oamenilor muncii şi de a se asigura că miliardarii şi marile corporaţii îşi plătesc partea lor echitabilă”, a declarat un purtător de cuvânt al campaniei Harris.

Săptămâna trecută, Harris a declarat că va încerca să reducă impozitele pentru clasa de mijloc, inclusiv pentru familiile cu copii, precum şi să stimuleze stimulentele pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă şi să interzică umflarea preţurilor de către companiile de produse alimentare şi de băcănie, într-o încercare de a demonstra că abordează preocupările crescute ale alegătorilor legate de costul vieţii.

O creştere a ratei impozitului pe profit ar putea contribui la creşterea veniturilor pe care guvernul SUA le-ar putea cheltui pentru alte programe, însă Harris nu a precizat cum ar fi utilizaţi banii suplimentari.

Decizia sa de a rămâne la obiectivul lui Biden de a creşte rata impozitului pe profit vine înaintea a ceea ce se preconizează a fi o luptă aprigă în Congres anul viitor cu privire la expirarea reducerilor fiscale radicale adoptate de republicani în 2017. Aceste reduceri au redus rata impozitului pe profit la 21 %, de la o rată maximă de 35 %, iar rezultatul acestei negocieri va depinde atât de controlul Congresului, cât şi de cine va câştiga alegerile prezidenţiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cutremur #Casa Alba #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.