Explozie de profituri în microfinanțare: Cine conduce piața din Moldova și cine luptă să supraviețuiască

20 Aug. 2024, 17:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
20 Aug. 2024, 17:27 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În primul trimestru al anului 2024, piața de microfinanțare din Republica Moldova a continuat să crească, evidențiind o diferențiere clară între jucătorii majori și cei de dimensiuni mai mici. Microinvest s-a impus ca lider absolut al pieței, înregistrând active totale de 5,429 miliarde de lei, de peste patru ori mai mari decât cel mai apropiat concurent, EASY CREDIT, care deține active de 1,129 miliarde de lei. Această performanță plasează Microinvest pe primul loc și în ceea ce privește volumul creditelor acordate, cu un total de 4,858 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Deși majoritatea companiilor de microfinanțare au active sub 500 milioane de lei, liderii de piață reușesc să domine sectorul nu doar prin mărimea activelor, ci și prin profitabilitate. Microinvest a raportat un profit net de 60,39 milioane de lei, fiind urmată îndeaproape de EASY CREDIT, cu 59,95 milioane de lei. Aceste cifre reflectă o stabilitate financiară solidă și o capacitate ridicată de generare a veniturilor.

În contrast, OPTIMCREDIT se află la polul opus în clasament, cu împrumuturi acordate în valoare de doar 83 mii de lei, iar CREDIT NOBIL a înregistrat cea mai mare pierdere netă, de 17,8 milioane de lei, indicând dificultăți semnificative în gestionarea riscurilor și menținerea profitabilității.

Provizioanele pentru împrumuturi, un indicator cheie al riscurilor percepute în portofoliile de credite, sunt considerabile pentru jucătorii principali. Microinvest, de exemplu, a alocat provizioane de -519 milioane de lei, reflectând o abordare prudentă față de riscuri, în timp ce SEBO CREDIT și CREDIT NOBIL au provizioane de -97,6 milioane lei și respectiv -93,2 milioane de lei.

În ceea ce privește capitalul propriu, Microinvest conduce și aici cu 1,18 miliarde de lei, un indicator al unei baze solide pentru susținerea operațiunilor pe termen lung. În schimb, companii mai mici, precum NOVIS COMPANY și DAMALIO FINANCE, cu capitaluri proprii de doar 1,2 milioane de lei și respectiv 3,9 milioane de lei, pot întâmpina provocări în fața unor potențiale șocuri financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 13:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 13:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Cumpărăturile de pe Temu, AliExpress și Joom se scumpesc în Republica Moldova din 1 noiembrie 2026. Autoritățile introduc TVA de 20% pentru comenzile online din străinătate, inclusiv pentru cele cu o valoare mai mică de 150 de euro, care până acum beneficiau de scutire. Suplimentar, cumpărătorii vor achita o taxă fixă de 12 lei pentru fiecare colet (taxa pentru ambalaj), potrivit noilor prevederi fiscale aprobate de Parlament.

Astfel, un produs comandat cu 500 de lei va ajunge să coste 612 lei, după aplicarea TVA de 100 de lei și a taxei de procesare de 12 lei. În cazul unei comenzi de 1000 de lei, costul total va urca la 1212 lei, iar pentru un colet de 2000 de lei cumpărătorul va achita 2412 lei.

Noutatea este că taxele nu vor fi incluse, deocamdată, direct în prețurile afișate de marile platforme internaționale. Autoritățile moldovenești au încercat să convingă operatorii străini să colecteze TVA în momentul plasării comenzii, însă demersul nu a avut rezultatul așteptat.

„Am transmis solicitări către toate platformele prin intermediul cărora sunt importate bunuri în Republica Moldova. Niciun nerezident nu și-a manifestat disponibilitatea de a include TVA în valoarea facturii pentru marfa livrată”, a declarat în Parlament secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Corina Alexa.

În aceste condiții, responsabilitatea colectării banilor va reveni operatorilor poștali și companiilor de curierat din Republica Moldova. Serviciul Vamal va calcula obligațiile fiscale pentru fiecare colet, iar operatorii vor transfera sumele către bugetul de stat, urmând să le recupereze de la cumpărători la livrare.

Practic, moldovenii care comandă produse de pe platformele internaționale ar putea fi nevoiți să achite suplimentar TVA și taxa fixă atunci când primesc coletul, chiar dacă marfa a fost deja plătită online.