Explozie de profituri în microfinanțare: Cine conduce piața din Moldova și cine luptă să supraviețuiască

În primul trimestru al anului 2024, piața de microfinanțare din Republica Moldova a continuat să crească, evidențiind o diferențiere clară între jucătorii majori și cei de dimensiuni mai mici. Microinvest s-a impus ca lider absolut al pieței, înregistrând active totale de 5,429 miliarde de lei, de peste patru ori mai mari decât cel mai apropiat concurent, EASY CREDIT, care deține active de 1,129 miliarde de lei. Această performanță plasează Microinvest pe primul loc și în ceea ce privește volumul creditelor acordate, cu un total de 4,858 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Deși majoritatea companiilor de microfinanțare au active sub 500 milioane de lei, liderii de piață reușesc să domine sectorul nu doar prin mărimea activelor, ci și prin profitabilitate. Microinvest a raportat un profit net de 60,39 milioane de lei, fiind urmată îndeaproape de EASY CREDIT, cu 59,95 milioane de lei. Aceste cifre reflectă o stabilitate financiară solidă și o capacitate ridicată de generare a veniturilor.

În contrast, OPTIMCREDIT se află la polul opus în clasament, cu împrumuturi acordate în valoare de doar 83 mii de lei, iar CREDIT NOBIL a înregistrat cea mai mare pierdere netă, de 17,8 milioane de lei, indicând dificultăți semnificative în gestionarea riscurilor și menținerea profitabilității.

Provizioanele pentru împrumuturi, un indicator cheie al riscurilor percepute în portofoliile de credite, sunt considerabile pentru jucătorii principali. Microinvest, de exemplu, a alocat provizioane de -519 milioane de lei, reflectând o abordare prudentă față de riscuri, în timp ce SEBO CREDIT și CREDIT NOBIL au provizioane de -97,6 milioane lei și respectiv -93,2 milioane de lei.

În ceea ce privește capitalul propriu, Microinvest conduce și aici cu 1,18 miliarde de lei, un indicator al unei baze solide pentru susținerea operațiunilor pe termen lung. În schimb, companii mai mici, precum NOVIS COMPANY și DAMALIO FINANCE, cu capitaluri proprii de doar 1,2 milioane de lei și respectiv 3,9 milioane de lei, pot întâmpina provocări în fața unor potențiale șocuri financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 va fi majorat cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, până la 52,83 miliarde de lei, însă documentul votat vineri în prima lectură arată că încasările din contribuțiile sociale achitate de angajatori sunt sub nivelul estimat inițial. Diferența este compensată în mare parte prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat.

Potrivit notei de fundamentare, veniturile și cheltuielile BASS sunt revizuite de la 51,45 miliarde de lei la 52,83 miliarde de lei, după analiza execuției bugetare din primele șase luni ale anului și reevaluarea necesarului de bani pentru prestațiile sociale până la sfârșitul lui 2026.

Unul dintre detalii din document este revizuirea în jos a veniturilor din contribuțiile obligatorii de asigurări sociale. Planul este redus cu 413,5 milioane de lei, de la 31,34 miliarde la aproximativ 30,93 miliarde de lei. Principalul motiv este diminuarea cu 477,6 milioane de lei a contribuțiilor sociale virate de angajatori.

În schimb, contribuțiile achitate de persoanele neangajate sunt majorate cu circa 11,1 milioane de lei, iar autoritățile introduc în plan aproape 53 milioane de lei din majorări de întârziere și penalități pentru neachitarea la timp a contribuțiilor sociale.

Pentru a acoperi necesarul suplimentar, transferurile dintre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale cresc cu aproximativ 1,61 miliarde de lei. Din această sumă, 721,1 milioane de lei reprezintă transferuri suplimentare cu destinație specială pentru prestații sociale, iar alte 886,6 milioane de lei sunt alocate pentru acoperirea deficitului BASS și a majorării cheltuielilor finanțate din resurse generale.

Revizuirea bugetului aduce bani suplimentari și pentru pensii. Cheltuielile pentru „Protecția persoanelor în etate” cresc cu aproximativ 288,6 milioane de lei. Din această sumă, aproape 244,5 milioane de lei sunt necesari pentru pensiile pentru limită de vârstă, iar circa 44,1 milioane de lei – pentru pensiile anticipate pentru carieră lungă.

Și bugetul destinat șomerilor este revizuit puternic în sus. Pentru prestațiile de șomaj se adaugă aproape 59,4 milioane de lei, cheltuielile urmând să urce de la circa 119,7 milioane la 179,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată la protecția persoanelor cu dizabilități, unde bugetul este suplimentat cu aproximativ 344,6 milioane de lei, până la peste 6,3 miliarde de lei. Autoritățile explică majorarea prin creșterea numărului de beneficiari și a mărimii medii a prestațiilor sociale. Doar transferurile suplimentare de la bugetul de stat pentru această categorie cresc cu aproximativ 247,1 milioane de lei.

Documentul scoate în evidență și o redistribuire în zona ajutoarelor sociale. Pentru reducerea vulnerabilității energetice sunt prevăzute suplimentar 550 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate sunt reduse cu 33 de milioane de lei. Per total, subprogramul „Protecția socială în cazuri excepționale” crește cu 517 milioane de lei, până la circa 3 miliarde de lei.

La capitolul familie și copii, cheltuielile sunt suplimentate cu circa 50,4 milioane de lei, însă în interiorul programului există redistribuiri semnificative. Sunt adăugate aproximativ 121,5 milioane de lei pentru indemnizațiile destinate persoanelor asigurate care îngrijesc copilul până la vârsta de trei ani și 2 milioane de lei pentru indemnizația paternală. În același timp, necesarul pentru indemnizațiile de maternitate este redus cu aproximativ 33,5 milioane de lei, iar transferurile pentru îngrijirea copilului până la doi ani scad cu 40 de milioane de lei.

Un alt detaliu este apariția în buget a unor surse noi de venit. Autoritățile estimează peste 152 milioane de lei din impozitul unic perceput rezidenților parcurilor IT și aproximativ 20,5 milioane de lei din impozitul unic achitat de antreprenorii independenți.

În același timp, Casa Națională de Asigurări Sociale își reduce cu 11 milioane de lei cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale. Motivul indicat în document este anularea procedurii de achiziție pentru elaborarea și implementarea unui nou sistem informațional „Protecția socială”, planificat pentru perioada 2026–2028.