Explozie de profituri în microfinanțare: Cine conduce piața din Moldova și cine luptă să supraviețuiască

În primul trimestru al anului 2024, piața de microfinanțare din Republica Moldova a continuat să crească, evidențiind o diferențiere clară între jucătorii majori și cei de dimensiuni mai mici. Microinvest s-a impus ca lider absolut al pieței, înregistrând active totale de 5,429 miliarde de lei, de peste patru ori mai mari decât cel mai apropiat concurent, EASY CREDIT, care deține active de 1,129 miliarde de lei. Această performanță plasează Microinvest pe primul loc și în ceea ce privește volumul creditelor acordate, cu un total de 4,858 miliarde de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Deși majoritatea companiilor de microfinanțare au active sub 500 milioane de lei, liderii de piață reușesc să domine sectorul nu doar prin mărimea activelor, ci și prin profitabilitate. Microinvest a raportat un profit net de 60,39 milioane de lei, fiind urmată îndeaproape de EASY CREDIT, cu 59,95 milioane de lei. Aceste cifre reflectă o stabilitate financiară solidă și o capacitate ridicată de generare a veniturilor.

În contrast, OPTIMCREDIT se află la polul opus în clasament, cu împrumuturi acordate în valoare de doar 83 mii de lei, iar CREDIT NOBIL a înregistrat cea mai mare pierdere netă, de 17,8 milioane de lei, indicând dificultăți semnificative în gestionarea riscurilor și menținerea profitabilității.

Provizioanele pentru împrumuturi, un indicator cheie al riscurilor percepute în portofoliile de credite, sunt considerabile pentru jucătorii principali. Microinvest, de exemplu, a alocat provizioane de -519 milioane de lei, reflectând o abordare prudentă față de riscuri, în timp ce SEBO CREDIT și CREDIT NOBIL au provizioane de -97,6 milioane lei și respectiv -93,2 milioane de lei.

În ceea ce privește capitalul propriu, Microinvest conduce și aici cu 1,18 miliarde de lei, un indicator al unei baze solide pentru susținerea operațiunilor pe termen lung. În schimb, companii mai mici, precum NOVIS COMPANY și DAMALIO FINANCE, cu capitaluri proprii de doar 1,2 milioane de lei și respectiv 3,9 milioane de lei, pot întâmpina provocări în fața unor potențiale șocuri financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.