Andrei Spînu: Lucrurile revin la normal! Presiunile din toate segmentele sistemului de transport continuă să crească

Într-o postare pe Facebook, Viceprim-ministrul, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu anunță că lucrurile revin la normal, iar presiunile din toate segmentele sistemului de transport al Moldovatransgaz sunt peste valorile critice și continuă să crească.

Potrivit lui Andrei Spînu, valoarea medie a presiunii gazelor naturale din conductele magistrale ale sistemului de transport este de circa 22,6 bar.

De asemenea, Andrei Spînu mai anunță că volumul de gaze naturale care urmează să intre la punctele de interconectare cu Ucraina, la ziua de astăzi constituie un volum de 14,2 mil. m3, față de 5,7 mil. m3/zi în luna octombrie.

În aceeași postare, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale oferă detalii despre situația conectărilor la energia termică în municipiul Chișinău și Bălți.

Astfel, din totalul de 4.430 de obiecte racordate la SACET sunt conectate la încălzire 3.335 (aproximativ 75%), dintre care:

2.540 blocuri locative, ceea ce constituie peste 90% din fondul locativ;
142 grădinițe;
124 școli/licee;
58 instituții medicale;
50 instituții superioare de învățământ;
283 agenți economici;
114 case particulare.

Pe parcursul zilei de astăzi, urmează să fie conectate încă 136 blocuri locative. Din cele 2.845 de blocuri locative neconectate, cca 170 sunt neconectate, din considerentul că administratorii nu au solicitat furnizarea energiei termice pentru încălzire.

În ceea ce privește municipiul Bălți, începând cu data de 30 octombrie CET-Nord a revenit la regimul normal de lucru și a început a conecta consumatorii conform graficului și regimurilor tehnologice de producere. La situația actuală sunt conectate toate obiectele sociale și 412 blocuri locative din numărul total de 719.

Termogaz-Bălți, la fel a primit volumele necesare de gaze naturale, respectiv a conectat obiectele sociale și blocurile locative deservite.

Potrivit lui Andrei Spînu, în perioada următoare vor fi întreprinse și alte măsuri, printre care:

Trecerea SA „Termoelectrica” CET Sursa 1 de la utilizarea păcurii la arderea gazelor naturale;
Suplinirea rezervelor de combustibil alternativ;
Compensarea volumelor de gaze naturale preluate din conturile de echilibrare operaționale ale sistemului ucrainean și românesc de transport al gazelor naturale;
Compensarea volumului de energie electrică consumat din sistemul electroenergetic al Ucrainei prin creșterea graficului de producție al MGRES.

#situatie #presiune #andrei spinu #gaze naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani