Andrei Spînu: Lucrurile revin la normal! Presiunile din toate segmentele sistemului de transport continuă să crească

Într-o postare pe Facebook, Viceprim-ministrul, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu anunță că lucrurile revin la normal, iar presiunile din toate segmentele sistemului de transport al Moldovatransgaz sunt peste valorile critice și continuă să crească.

Potrivit lui Andrei Spînu, valoarea medie a presiunii gazelor naturale din conductele magistrale ale sistemului de transport este de circa 22,6 bar.

De asemenea, Andrei Spînu mai anunță că volumul de gaze naturale care urmează să intre la punctele de interconectare cu Ucraina, la ziua de astăzi constituie un volum de 14,2 mil. m3, față de 5,7 mil. m3/zi în luna octombrie.

În aceeași postare, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale oferă detalii despre situația conectărilor la energia termică în municipiul Chișinău și Bălți.

Astfel, din totalul de 4.430 de obiecte racordate la SACET sunt conectate la încălzire 3.335 (aproximativ 75%), dintre care:

2.540 blocuri locative, ceea ce constituie peste 90% din fondul locativ;
142 grădinițe;
124 școli/licee;
58 instituții medicale;
50 instituții superioare de învățământ;
283 agenți economici;
114 case particulare.

Pe parcursul zilei de astăzi, urmează să fie conectate încă 136 blocuri locative. Din cele 2.845 de blocuri locative neconectate, cca 170 sunt neconectate, din considerentul că administratorii nu au solicitat furnizarea energiei termice pentru încălzire.

În ceea ce privește municipiul Bălți, începând cu data de 30 octombrie CET-Nord a revenit la regimul normal de lucru și a început a conecta consumatorii conform graficului și regimurilor tehnologice de producere. La situația actuală sunt conectate toate obiectele sociale și 412 blocuri locative din numărul total de 719.

Termogaz-Bălți, la fel a primit volumele necesare de gaze naturale, respectiv a conectat obiectele sociale și blocurile locative deservite.

Potrivit lui Andrei Spînu, în perioada următoare vor fi întreprinse și alte măsuri, printre care:

Trecerea SA „Termoelectrica” CET Sursa 1 de la utilizarea păcurii la arderea gazelor naturale;
Suplinirea rezervelor de combustibil alternativ;
Compensarea volumelor de gaze naturale preluate din conturile de echilibrare operaționale ale sistemului ucrainean și românesc de transport al gazelor naturale;
Compensarea volumului de energie electrică consumat din sistemul electroenergetic al Ucrainei prin creșterea graficului de producție al MGRES.

#situatie #presiune #andrei spinu #gaze naturale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.