ANRE, cuibușorul milionarilor! Profit fabulos pentru instituție

ANRE a înregistrat un profit de 29,3 mil. de lei în anul 2021 față de pierderile de 25,4 mil. de lei în anul 2020, potrivit raportului financiar al instituției.

Veniturile din activitatea operațională au însumat 113,7 mil. de lei față de cu 75 % mai mult față de anul 2020.

Cheltuielile administrative au constituit 84,1 mil. de lei, iar pentru plata salariilor s-au alocat 70 mil. de lei.

Veniturile din activitatea de reglementare din domeniul energetic au fost cele mai mari – 39,2 mil. de lei. Din reglementare importului produselor petroliere ANRE a adunat 26,6 mil. de lei. Veniturile din reglementarea sectorului gazelor naturale au însumat 19,3 mil. de lei.

La Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică se dau salarii grase. De exemplu, Ștefan Creangă, cel care a ocupat fotoliul de director al Agenției până la finalul lunii noiembrie, a încasat, în 2021, un milion de lei din salariul de funcție, echivalentul a circa 92 de mii de lei lunar. Creangă și-a cumpărat în 2021, înainte de a-și da demisia, un Range Rover, pentru care a plătit 2,5 milioane de lei, echivalentul a circa 125 de mii de euro, dar și un Ford Mustang de colecție, fabricat în 1968, pentru care susține că a scos din conturi 20 de mii de USD (360 de mii de lei). Ceilalți directori ai ANRE, Veaceslav Unitlă numită în anul 2019 ridică un salariu de 84 mii de lei lunar. Are două apartamente și controlează câteva companii. Octavian Calmîc ridică lunar 78 mii de lei, Eugen Carpov – 74 mii de lei și Violina Șpac cu 70 mii de lei lunar.

Actuala componență a ANRE a fost numită la 7 februarie 2019, la ultima ședință a Legislativului de atunci, cu voturile deputaților Partidului Democrat și ale transfugilor din Partidul Liberal, după ce fosta conducere a ANRE și-a dat demisia in corpore, în condiții neclare, în decembrie 2018.

Atunci, Ștefan Creangă, Eugen Carpov și Octavian Calmîc au fost numiți în funcția de directori ai Agenției, iar lui Veaceslav Untilă i-a revenit fotoliul de director general. Deputații din opoziție afirmau atunci că concursul pentru desemnarea directorilor Agenției a fost mimat și că aceștia au fost promovați în funcții pe criterii politice. Un an mai târziu, în funcția de director al ANRE, cu voturile deputaților socialiști și democrați, a fost avansată și Violina Șpac, pe atunci șefa departamentului juridic și protecția consumatorilor în cadrul ANRE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#salarii #profit #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.