ANRE, cuibușorul milionarilor! Profit fabulos pentru instituție

ANRE a înregistrat un profit de 29,3 mil. de lei în anul 2021 față de pierderile de 25,4 mil. de lei în anul 2020, potrivit raportului financiar al instituției.

Veniturile din activitatea operațională au însumat 113,7 mil. de lei față de cu 75 % mai mult față de anul 2020.

Cheltuielile administrative au constituit 84,1 mil. de lei, iar pentru plata salariilor s-au alocat 70 mil. de lei.

Veniturile din activitatea de reglementare din domeniul energetic au fost cele mai mari – 39,2 mil. de lei. Din reglementare importului produselor petroliere ANRE a adunat 26,6 mil. de lei. Veniturile din reglementarea sectorului gazelor naturale au însumat 19,3 mil. de lei.

La Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică se dau salarii grase. De exemplu, Ștefan Creangă, cel care a ocupat fotoliul de director al Agenției până la finalul lunii noiembrie, a încasat, în 2021, un milion de lei din salariul de funcție, echivalentul a circa 92 de mii de lei lunar. Creangă și-a cumpărat în 2021, înainte de a-și da demisia, un Range Rover, pentru care a plătit 2,5 milioane de lei, echivalentul a circa 125 de mii de euro, dar și un Ford Mustang de colecție, fabricat în 1968, pentru care susține că a scos din conturi 20 de mii de USD (360 de mii de lei). Ceilalți directori ai ANRE, Veaceslav Unitlă numită în anul 2019 ridică un salariu de 84 mii de lei lunar. Are două apartamente și controlează câteva companii. Octavian Calmîc ridică lunar 78 mii de lei, Eugen Carpov – 74 mii de lei și Violina Șpac cu 70 mii de lei lunar.

Actuala componență a ANRE a fost numită la 7 februarie 2019, la ultima ședință a Legislativului de atunci, cu voturile deputaților Partidului Democrat și ale transfugilor din Partidul Liberal, după ce fosta conducere a ANRE și-a dat demisia in corpore, în condiții neclare, în decembrie 2018.

Atunci, Ștefan Creangă, Eugen Carpov și Octavian Calmîc au fost numiți în funcția de directori ai Agenției, iar lui Veaceslav Untilă i-a revenit fotoliul de director general. Deputații din opoziție afirmau atunci că concursul pentru desemnarea directorilor Agenției a fost mimat și că aceștia au fost promovați în funcții pe criterii politice. Un an mai târziu, în funcția de director al ANRE, cu voturile deputaților socialiști și democrați, a fost avansată și Violina Șpac, pe atunci șefa departamentului juridic și protecția consumatorilor în cadrul ANRE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#salarii #profit #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.