ANRE reacționează la raportul BNM: Nu există cereri de ajustare a prețurilor la energie, gaze sau apă caldă

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) anunță că, până în prezent, nu a recepționat nicio cerere de ajustare a prețurilor reglementate de la operatorii din sectoarele gazelor naturale, energiei termice sau energiei electrice.

Instituția precizează că informațiile recente din presă privind posibile creșteri ale tarifelor în noiembrie 2025 sau până la sfârșitul anului au fost interpretate eronat: ”Informațiile referitoare la posibile creșteri ale tarifelor au fost eronat interpretate de către autori, fiind extrase contextual din ”Raportul asupra Inflației” pentru luna noiembrie 2025, publicat de către Banca Națională a Republicii Moldova, în care se menționează variația ponderii anumitor categorii de prețuri din structura Indicelui Prețurilor de Consum.”

ANRE subliniază că este singura instituție competentă să aprobe tarifele și prețurile serviciilor reglementate și că monitorizează respectarea principiilor de corectitudine, transparență și protecție a consumatorilor.

Precizăm că BNM estimează că, până la finele acestui an și la începutul anului viitor, se pot înregistra modificări importante ale prețurilor la apă caldă, energie electrică și gaze. Astfel, BNM anticipează o majorare de 28,6% a tarifelor la aprovizionarea cu apă caldă în luna noiembrie 2025, ca urmare a aplicării formulei de calcul specifice sezonului rece. Pentru trimestrul I 2026, raportul indică o creștere de 16,7% a prețurilor la energia electrică, pe fondul presupusei reduceri cu circa două treimi a programului actual de compensare. Totodată, autoritatea ia în considerare şi ipoteza unei diminuari a tarifului la gazele naturale cu circa 10% în luna februarie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tarif la apa calda #tarife la gaz #tarife la energie electrica #scumpiri #BNM #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.