ANSA blochează despăgubirile în cazul porcilor sacrificați de la Roșcana? Certificatele emise au ajuns în instanță

13 Feb. 2026, 11:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Feb. 2026, 11:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi contestat în instanță chiar certificatele de constatare a pagubelor pe care tot ea le-a emis, în dosarele privind despăgubirile pentru fermele afectate de pesta porcină africană (PPA).

Contactată de BANI.MD pentru o reacție, instituția a refuzat să ofere detalii. „Nu oferim niciun comentariu până la finalizarea tuturor procedurilor”, a declarat șefa serviciului de presă a instituției, Mariana Gratii. Întrebată la ce proceduri se referă, aceasta a refuzat din nou să comenteze.

Publicația a solicitat explicații și de la ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în contextul în care, la aproape un an de la focarul major de pestă porcină africană (PPA) din primăvara anului 2025, ferma din Roșcani nu ar fi primit încă despăgubirile estimate la 194,7 milioane de lei, după nimicirea a circa 68.000 de porci.

În răspunsul transmis, ministra a indicat că ANSA este autoritatea competentă pentru anchetă, evaluarea pagubelor și procedurile aferente focarelor de pestă porcină africană.

„ANSA vă poate oferi un răspuns complet privind evaluarea, deciziile procedurale adoptate etc.”, a precizat Catlabuga.

Șefa de la Agricultură a anunțat că ministerul lucrează la un nou regulament privind mecanismul de despăgubire, elaborat și consultat încă anul trecut.

Documentul se află în prezent în proces de expertizare la Ministerul Justiției și Centrul Național Anticorupție, iar aprobarea de către Guvern este planificată pentru martie 2026.

La începutul lunii februarie, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, a declarat că statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost deja emise.

Potrivit lui, acțiunile în instanță ar avea scopul de a amâna plățile. „Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.