Anul 2020, unul de succes privind exporturile din Moldova spre Japonia. CIFRE

În anul 2020 s-a atestat o dinamică pozitivă a comerțului exterior între Republica Moldova şi Japonia, în pofida provocărilor generate de criza pandemică.

Volumul comerțului exterior a înregistrat o creștere de 9,5% în comparație cu anul 2019, iar volumul exporturilor, pentru aceeași perioadă, a crescut cu 18,27 %. Precizările aparţin secretarului general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Lilia Palii, făcute la întrevederea cu ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, Yoshihiro Katayama, transmite IPN.

În cadrul discuției, părțile au făcut schimb de opinii pe marginea agendei relațiilor bilaterale. În particular, au fost abordate subiecte ce țin de evoluția relațiilor comercial-economice dintre cele două state și cadrul de asistentă pentru dezvoltare. Lilia Palii a menționat că Japonia este un partener strategic al Republicii Moldova. În context, a fost evidențiat cadrul de cooperare tehnică pe domeniul susținerii sectorului ÎMM și agricultură, precum și de consolidare a capacităților instituționale a funcționarilor publici. De asemenea, a fost reiterată importanța desfășurării activității investitorilor niponi în Republica Moldova.

Oficialii au pus în discuție oportunitățile de extindere a activităților investiționale și comerciale. Secretarul general a lansat o invitație investitorilor niponi să beneficieze de oportunitățile create în Republica Moldova și să investească inclusiv în cadrul noilor instrumente create, precum Platformele Industriale Multifuncționale. La rândul său, Yoshihiro Katayama a menționat că mizează pe o colaborare la fel de dinamică în continuare cu Republica Moldova, nemijlocit cu MEI.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o etapă mai complicată de implementare a Planului de Creștere finanțat de Uniunea Europeană. În a doua jumătate a anului 2026, autoritățile trebuie să realizeze 40 de acțiuni, printre care lichidarea a peste 10 întreprinderi de stat neprofitabile și reorganizarea altor 15 entități, a declarat secretarul general adjunct a Guvernului, Lilia Dabija, în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Potrivit acesteia, Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, conține 153 de acțiuni repartizate pentru anii 2025–2027. Până în prezent, din cele 48 de măsuri planificate pentru anul 2025 și prima jumătate a anului 2026 au fost realizate 46.

Dabija a precizat că pentru a doua jumătate a anului 2026 sunt prevăzute 40 de acțiuni, „mult mai complexe” decât cele implementate până acum.

Una dintre cele mai importante măsuri vizează întreprinderile de stat. Guvernul are în vedere lichidarea a peste 10 entități care nu mai sunt profitabile și reorganizarea altor 15 în alte forme juridice.

Potrivit Liliei Dabija, procesul a început deja, iar o listă a întreprinderilor vizate există încă din 2023. Aceasta a fost elaborată în urma unei evaluări a entităților publice după mai multe criterii, fiind stabilite companiile care urmează să fie reorganizate, lichidate, privatizate sau excluse de la privatizare.

Secretarul general adjunct a Guvernului a explicat că o parte dintre întreprinderile propuse pentru lichidare nu mai activează de ani buni, nu mai au angajați și nici structuri de conducere, dar continuă să figureze în registre și să genereze anumite costuri pentru stat.

În cazul entităților care vor fi reorganizate, autoritățile intenționează să mențină în mare parte personalul și să eficientizeze procesele interne. Unele întreprinderi ar putea fi transformate în societăți pe acțiuni sau absorbite în structuri mai mari.

Dabija a oferit drept exemplu reforma întreprinderilor din sectorul silvic. În prezent există peste 18 întreprinderi de stat în domeniu, iar planul autorităților prevede comasarea acestora într-o singură structură și reorganizarea ulterioară într-o societate pe acțiuni.

Planul de Creștere este condiționat de realizarea măsurilor asumate, fiecare acțiune are o anumită valoare financiară. După validarea lor de către Comisia Europeană, sumele sunt debursate în bugetul Republicii Moldova.

Totodată, 25% din fiecare tranșă debursată trebuie investită în proiecte de dezvoltare, în special în infrastructură. Potrivit Liliei Dabija, nouă proiecte sunt deja într-o etapă avansată de pregătire, printre acestea fiind și construcția Spitalului Regional Bălți, cu o valoare de peste 116 milioane de euro.