Efectele Brexit. Companiile japoneze fug din UK în UE

Firmele japoneze renunță la UK în schimbul UE. Scărea s-a accentuat începând cu 2016, când a avut referendumul Brexit.

Numărul firmelor japoneze cu sediul în Marea Britanie a scăzut cu 12% între 2014 și 2019, de la 1.084 la 951, cea mai mare parte a scăderii producându-se în perioada tumultuoasă din punct de vedere politic, după referendumul Brexit din iunie 2016. întreprinderile au scăzut cu 4%, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe (MoFA) analizate de Rudlin Consulting, cea mai mare parte a impactului fiind asupra serviciilor financiare și a sectoarelor de producție.

„Numărul companiilor japoneze și al angajaților acestora din Marea Britanie începe să scadă”, a declarat autorul raportului, Pernille Rudlin, care a petrecut decenii la companii precum Mitsubishi și Fujitsu și consiliază firmele japoneze. „Având în vedere că acest lucru este împotriva tendinței din alte părți ale Europei, este greu de evitat concluzia că aceasta este o reacție la Brexit.”

Declinul din Marea Britanie vine dintr-o bază ridicată, Marea Britanie găzduind al doilea cel mai mare număr de companii japoneze după Germania. Marea Britanie găzduiește cel mai mare număr de resortisanți japonezi din Europa, precum și cei mai mulți angajați ai companiilor japoneze, scrie Politico.

Raportul va face o lectură incomodă pentru guvernul Regatului Unit, care speră să folosească libertățile oferite de Brexit pentru a stimula comerțul.

Raportul Asia House investighează viitorul relațiilor comerciale dintre Marea Britanie și Japonia și face două recomandări cheie pentru a stimula comerțul viitor: mai mult sprijin pentru întreprinderi la export și o extindere a capitolului de investiții al acordului comercial bilateral pe care cele două țări au convenit-o în septembrie trecut.

„Următoarea fază a relațiilor bilaterale va necesita un efort mai concertat, în special în cazul IMM-urilor”, susține acesta, indicând că capitolul de investiții al acordului comercial „ar fi putut merge mai departe”. Există un „potențial imens” de a spori investițiile între cele două țări, a spus acesta.

#brexit #UK #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumatorii care și-au pierdut furnizorul de gaze naturale vor plăti mai mult pentru gaze, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat noile prețuri aplicabile în regim de ultimă opțiune, începând cu 1 februarie 2026. Acești consumatori vor fi aprovizionați temporar de Energocom, desemnat furnizor de ultimă opțiune, în situațiile în care furnizorul anterior și-a încetat activitatea, i-a fost suspendată sau retrasă licența ori se află în imposibilitatea de a livra gaze naturale.

Pentru luna februarie, prețul reglementat al gazelor naturale în regim de ultimă opțiune va fi de 14,260 lei/m³, fără TVA, pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de joasă presiune. În cazul rețelelor de medie presiune, tariful aprobat este de 10,650 lei/m³, fără TVA, iar pentru rețelele de înaltă presiune – 9,449 lei/m³, fără TVA. Pentru livrările la punctele de ieșire din rețelele de transport, prețul va constitui 9,322 lei/m³, fără TVA.

Comparativ cu luna ianuarie 2026, prețurile pentru februarie sunt mai mari. Astfel, tarifele cresc cu aproximativ 7,8% pentru rețelele de joasă presiune, cu 10,7% pentru cele de medie presiune, cu 12,2% pentru rețelele de înaltă presiune și cu circa 12,4% la nivelul rețelelor de transport.

Directorul general ANRE, Alexei Taran, a subliniat în cadrul ședinței că aceste prețuri nu se aplică tuturor consumatorilor, ci exclusiv celor aflați temporar în regim de ultimă opțiune, măsura fiind menită să asigure continuitatea livrărilor și securitatea aprovizionării cu gaze naturale, fiind aprobate lunar.