Apartamente „de lux” la preț minim! Chișinăul rămâne ieftin pe harta Europei

06 Feb. 2026, 14:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 14:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Apartamentele din Chișinău rămân printre cele mai accesibile din Europa, potrivit datelor Global Property, care vizează perioada aprilie 2025 – ianuarie 2026. În capitala Republicii Moldova, prețul mediu este de 1.720 de euro pe metru pătrat, nivel mult mai mic comparativ cu majoritatea capitalelor europene.

Prin comparație, în București, prețul mediu al apartamentelor este de 1.910 euro metrul pătrat, iar în Sofia – 2.310 euro metrul pătrat. Diferențe se observă și față de capitalele din Europa Centrală și de Est, precum Budapesta (3.061 euro metrul pătrat) sau Varșovia (3.877 euro metrul pătrat).

La polul opus, cele mai ridicate prețuri sunt înregistrate în Monaco, unde metrul pătrat ajunge la 51.967 de euro, urmat de Luxembourg cu 11.095 euro metrul pătrat, Paris – 9.678 euro metrul pătrat, Amsterdam – 9.171 euro metrul pătrat și Londra – 8.466 euro metrul pătrat.

Chiar și comparativ cu orașe importante din regiune, Chișinăul se menține în zona inferioară a clasamentului. În Belgrad, apartamentele costă în medie 3.341 euro/m², în Praga – 5.923 euro metrul pătrat, iar în Berlin – 5.379 euro metrul pătrat.

Datele Global Property arată că, deși prețurile la apartamente în Chișinău au crescut în ultimii ani, capitala Republicii Moldova rămâne una dintre cele mai accesibile piețe imobiliare urbane din Europa, atât în raport cu statele din regiune, cât și cu marile capitale vest-europene.

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.