Apetitul mare al moldovenilor pentru creditele de consum s-a prăbușit

La sfârșitul anului 2022 creditele acordate de bănci însumau 61,6 miliarde de lei, cu 9,3% mai mult. Ponderea creditelor în total active a constituit 47%, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În anul 2022, cea mai mare creștere în valoare absolută a fost înregistrată la creditele acordate comerțului, cu 1 743,7 milioane lei (14,4%) până la 13,9 miliarde lei, la creditele acordate industriei alimentare – cu 978,9 milioane lei (26,6%) până la 4,4 miliarde lei, la creditele acordate pentru procurarea / construcția imobilului – cu 865,7 milioane lei (7,6%) până la 12,3 miliarde lei, la creditele acordate mediului financiar nebancar – cu 665,0 milioane lei (36,9%) până la 2,5 miliarde lei.

Totodată, cea mai mare descreștere în valoare absolută a fost înregistrată la creditele de consum, cu 474,4 milioane lei (4,5%) până la 10,0 miliarde lei.

Pe parcursul perioadei de referință, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în totalul creditelor s-a majorat cu 0,3 p.p., constituind 6,4% la 31.12.2022, indicatorul menționat variind de la 1,8% până la 9,2%, în funcție de bancă.

Totodată, creditele neperformante în valoare absolută au crescut cu 14,7% (510,0 milioane lei) până la 4,0 miliarde lei.

În perioada analizată s-au majorat creditele expirate cu 15,3% (266,7 milioane lei) până la 2,0 miliarde lei. Ponderea creditelor expirate în totalul creditelor a constituit 3,3%, fiind în majorare cu 0,2 p.p. comparativ cu 31.12.2021, variind de la 0,8% până la 8,5 %, în funcție de bancă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credie de consum #dobânzi #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.

#ormuz #strimtoare #petrol