Apetitul mare al moldovenilor pentru creditele de consum s-a prăbușit

La sfârșitul anului 2022 creditele acordate de bănci însumau 61,6 miliarde de lei, cu 9,3% mai mult. Ponderea creditelor în total active a constituit 47%, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În anul 2022, cea mai mare creștere în valoare absolută a fost înregistrată la creditele acordate comerțului, cu 1 743,7 milioane lei (14,4%) până la 13,9 miliarde lei, la creditele acordate industriei alimentare – cu 978,9 milioane lei (26,6%) până la 4,4 miliarde lei, la creditele acordate pentru procurarea / construcția imobilului – cu 865,7 milioane lei (7,6%) până la 12,3 miliarde lei, la creditele acordate mediului financiar nebancar – cu 665,0 milioane lei (36,9%) până la 2,5 miliarde lei.

Totodată, cea mai mare descreștere în valoare absolută a fost înregistrată la creditele de consum, cu 474,4 milioane lei (4,5%) până la 10,0 miliarde lei.

Pe parcursul perioadei de referință, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în totalul creditelor s-a majorat cu 0,3 p.p., constituind 6,4% la 31.12.2022, indicatorul menționat variind de la 1,8% până la 9,2%, în funcție de bancă.

Totodată, creditele neperformante în valoare absolută au crescut cu 14,7% (510,0 milioane lei) până la 4,0 miliarde lei.

În perioada analizată s-au majorat creditele expirate cu 15,3% (266,7 milioane lei) până la 2,0 miliarde lei. Ponderea creditelor expirate în totalul creditelor a constituit 3,3%, fiind în majorare cu 0,2 p.p. comparativ cu 31.12.2021, variind de la 0,8% până la 8,5 %, în funcție de bancă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#credie de consum #dobânzi #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.