Aproape 180 milioane de lei pentru fermieri, autorizați de AIPA într-o singură lună. Cine a primit cei mai mulți bani

02 Iun. 2026, 15:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Iun. 2026, 15:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au beneficiat, în luna mai, de subvenții în valoare totală de aproape 178,5 milioane de lei, bani autorizați spre plată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Fondurile au fost direcționate către investiții în ferme zootehnice, depozite agricole, sisteme de irigare, sere și proiecte de dezvoltare rurală.

Cea mai mare parte a sumei, peste 102 milioane de lei, a fost alocată pentru 86 de proiecte finanțate prin subvenții post-investiționale. Cele mai importante investiții au vizat modernizarea fermelor zootehnice, unde au fost direcționate aproape 28 de milioane de lei pentru construcția, extinderea și dotarea a 15 exploatații agricole, precum și pentru achiziționarea de animale și material genetic.

Alte aproape 25 de milioane de lei au fost acordate pentru dezvoltarea infrastructurii din sectorul vegetal. Cu acești bani vor fi construite sau modernizate depozite agricole, inclusiv un depozit frigorific cu o capacitate de 1.900 de tone, și vor fi procurate echipamente tehnologice necesare procesului de producție și depozitare.

Sectorul vitivinicol a beneficiat de peste 14 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii, inclusiv pentru construcția și dotarea unor depozite frigorifice și pentru achiziționarea de utilaje specializate. Totodată, aproape 8,6 milioane de lei au fost investite în instalarea sistemelor de irigare pe o suprafață de aproape 68 de hectare.

O altă componentă importantă a sprijinului financiar a fost reprezentată de subvențiile în avans. În acest scop au fost autorizate peste 43,5 milioane de lei pentru 58 de proiecte investiționale. Majoritatea acestora vizează modernizarea fermelor zootehnice, în special a celor apicole, de ovine, caprine și bovine. Beneficiarii au achiziționat mii de familii de albine și stupi, animale de prăsilă, tractoare, sisteme automatizate de monitorizare și alte echipamente necesare dezvoltării exploatațiilor agricole.

De asemenea, aproape 33 de milioane de lei au fost autorizați în cadrul Programului LEADER, destinat dezvoltării comunităților rurale prin intermediul grupurilor de acțiune locală. Potrivit AIPA, aceste plăți reprezintă primele finanțări efectuate din sursele Planului de Creștere al Republicii Moldova.

O sumă mai mică, de circa 20 de mii de lei, a fost acordată pentru compensarea primelor de asigurare în agricultură, în baza a două cereri depuse de fermieri.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!