Economist: Nu vă îmbătați cu apă rece. Salariile cresc, dar facturile cresc mai repede

Salariul mediu lunar brut pe economie a ajuns la aproape 16.000 de lei în primul trimestru al anului 2026, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, însă majorarea reală a veniturilor este mult mai modestă, susține economistul Marin Gospodarenco, care a comentat datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Potrivit acestuia, indicatorul care reflectă cel mai bine nivelul de trai este salariul real, adică puterea efectivă de cumpărare a veniturilor. Acesta a crescut cu doar 4,3%, ceea ce arată că o parte importantă din avansul salarial a fost erodată de inflație.

Economistul atrage atenția că media națională ascunde discrepanțe între sectoarele economiei. Astfel, în domeniul tehnologiilor informaționale salariul mediu a ajuns la 39.374 de lei, de aproape patru ori mai mare decât în agricultură, unde remunerația medie este de 10.246 de lei.

Datele mai arată că salariile din sectorul privat au crescut cu 11,4%, în timp ce în sectorul bugetar avansul a fost de doar 3,7%.

„Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Cifrele arată o creștere, dar oamenii simt în continuare presiunea prețurilor, a creditelor, a serviciilor și a cheltuielilor lunare”, afirmă Gospodarenco.

În opinia sa, provocarea reală pentru economia Republicii Moldova nu este doar creșterea salariilor, ci capacitatea de a genera venituri mai mari pentru un număr cât mai mare de angajați, și nu doar pentru câteva sectoare care beneficiază de salarii semnificativ peste medie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #inflație #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.