Economist: Nu vă îmbătați cu apă rece. Salariile cresc, dar facturile cresc mai repede

02 Iun. 2026, 16:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2026, 16:40 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Salariul mediu lunar brut pe economie a ajuns la aproape 16.000 de lei în primul trimestru al anului 2026, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, însă majorarea reală a veniturilor este mult mai modestă, susține economistul Marin Gospodarenco, care a comentat datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Potrivit acestuia, indicatorul care reflectă cel mai bine nivelul de trai este salariul real, adică puterea efectivă de cumpărare a veniturilor. Acesta a crescut cu doar 4,3%, ceea ce arată că o parte importantă din avansul salarial a fost erodată de inflație.

Economistul atrage atenția că media națională ascunde discrepanțe între sectoarele economiei. Astfel, în domeniul tehnologiilor informaționale salariul mediu a ajuns la 39.374 de lei, de aproape patru ori mai mare decât în agricultură, unde remunerația medie este de 10.246 de lei.

Datele mai arată că salariile din sectorul privat au crescut cu 11,4%, în timp ce în sectorul bugetar avansul a fost de doar 3,7%.

„Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Cifrele arată o creștere, dar oamenii simt în continuare presiunea prețurilor, a creditelor, a serviciilor și a cheltuielilor lunare”, afirmă Gospodarenco.

În opinia sa, provocarea reală pentru economia Republicii Moldova nu este doar creșterea salariilor, ci capacitatea de a genera venituri mai mari pentru un număr cât mai mare de angajați, și nu doar pentru câteva sectoare care beneficiază de salarii semnificativ peste medie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.