AstraZeneca, acuzată de omor de zeci de familii din Franța - Scandal uriaș

Astra Zeneca este acuzată de omor de zeci de familii din Franța care si-au pierdut rudele imediat dupa ce s-au vaccinat cu serul produs de această companie farmaceutică.

De la începutul campaniei de vaccinare în Franța, 15 persoane au decedat după ce s-au imunizat cu AstraZeneca. Unii dintre aceștia au ajuns în stare gravă la spital și au dezvoltat o formă rară de tromboză venoasă.

Autoritățile franceze au deschis anchete și încercă să afle cauzele precise ale acestor decese, scrie Realitatea.net.

15 persoane au murit după ce au fost vaccinate cu AstraZeneca, de la începutul campaniei de vaccinare din Franța. Unii au dezvoltat o formă rară de tromboză. Sunt deschise douăsprezece investigații pentru a încerca să determine cauzele.

Majoritatea aveau peste 55 de ani; erau în mare parte pensionari, eligibili pentru vaccinare. Dar au fost și doi asistenți medicali, în vârstă de 38 și 41 de ani. Au dezvoltat o formă rară de tromboză venoasă la câteva zile după vaccinarea cu AstraZeneca.

Printre victime se află și Anthony, un student la medicină în vârstă de 24 de ani, care a murit la Nantes pe 18 martie. „Autopsia lui Anthony indică faptul că moartea a fost cauzată de o hemoragie puternice, în urma unei tromboze în zona splinei. S-au găsit și cheaguri de sânge în creier”, spune pentru France Inter Etienne Boittin, avocatul familiei victimei.

„În acest moment, nu există niciun indiciu clar care să arate că vaccinul a cauzat decesul”, continuă el. „Dar încep să apară o serie de dovezi care să indice acest lucru”.

Familia lui Anthony și celelalte paisprezece familii reprezentate de avocatul Boittin au depus plângere pentru omor. Un calificativ dificil de demonstrat, dar pe care avocatul l-a ales pentru a obține deschiderea rapidă a unei anchete. „Evident, calificarea este progresivă”, menționează avocatul. „În funcție de elementele anchetei, intenționăm să depunem o plângere pentru înșelăciune agravată sau pe baza altor calificări juridice relevante pentru anchetă”.

Din partea asociațiilor de asistență pentru victime, povestea este aceeași. „Nimic nu ne permite să spunem că moartea acestor persoane este legată de vaccin”, explică Catherine Gaches, președinta asociației victimelor accidentelor legate de vaccinare. „Majoritatea plângerilor se adresează AstraZeneca, familiile victimelor consideră că rudele lor au murit din cauza trombozelor care apar după injectarea acestui vaccin”.

Familiile așteaptă acum rapoartele de autopsie pentru a afla cauzele exacte. În total, douăsprezece investigații sunt în desfășurare în toată Franța, inclusiv trei efectuate de către departamentul de sănătate publică de pe lângă parchetul din Paris. În paralel, parchetul de la Valenciennes a decis deschiderea unei anchete judiciare.

#Astra Zeneca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.