Petrol mai mult, dar cu frâna trasă: OPEC+ se teme să nu prăbușească prețurile

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi (OPEC+) au anunțat duminică o creștere modestă a producției de țiței cu 137.000 de barili pe zi începând din noiembrie, menținând același ritm lent adoptat în octombrie, potrivit CNBC.

Decizia vine în contextul temerilor privind un posibil exces de ofertă la nivel global, după ce grupul a majorat în total țintele de producție cu peste 2,7 milioane de barili pe zi în acest an — echivalentul a circa 2,5% din cererea mondială. Este o schimbare de strategie pentru OPEC+, care după ani de reduceri masive caută să își recâștige cota de piață pierdută în fața producătorilor americani de șist.

Cotațiile internaționale au reacționat contradictoriu: petrolul Brent a închis vineri în urcare cu 0,7%, la 64,53 dolari/baril, iar WTI la 60,88 dolari/baril. Totuși, pe ansamblul săptămânii, prețurile au înregistrat scăderi semnificative — 8,1% pentru Brent și 7,4% pentru WTI.

Diferențele de abordare au fost vizibile în cadrul alianței: Rusia a susținut o majorare redusă, similară celei din octombrie, pentru a evita presiuni suplimentare asupra prețurilor și în contextul sancțiunilor care îi limitează exporturile. Arabia Saudită, în schimb, a pledat pentru o creștere de două până la patru ori mai mare, mizând pe capacitatea sa suplimentară și pe intenția de a-și extinde rapid cota de piață.

Analiștii consideră că OPEC+ „merge pe sârmă”, încercând să mențină echilibrul între stabilitatea pieței și dorința de a-și reafirma influența într-un context de volatilitate și potențial surplus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#extracție #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Fitch Ratings a confirmat calificativul „B+” acordat grupului Trans-Oil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, cel mai mare exportator de produse agricole și procesator de semințe de floarea-soarelui din Republica Moldova, menține perspectiva stabilă. Totodată, agenția estimează că profitul operațional al companiei va ajunge la aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026.

Agenția estimează că EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) va atinge aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026, susținută de creșterea activităților de procesare și achiziție a materiilor prime în România și Serbia.

Fitch subliniază că Trans-Oil operează cu marje de profit peste media industriei. Profitabilitatea grupului este estimată să se mențină în jurul a 9% în perioada 2026-2029, nivel considerat superior multor concurenți internaționali din sectorul agricol.

„Marjele ridicate sunt susținute de pozițiile dominante ale grupului pe piețele unde activează, de eficiența operațională în creștere și de extinderea infrastructurii logistice și de procesare”, se arată în raportul agenției.

Un alt element remarcat de Fitch este transformarea modelului de afaceri al grupului. Dacă în 2020 aproximativ 80% din EBITDA provenea din activități legate de Republica Moldova, în prezent peste 80% din profitul operațional este generat din mărfuri provenite din afara țării, în special din Ucraina, România și Serbia.

În pofida unei presiuni temporare asupra fluxurilor de numerar, cauzată de creșterea prețurilor la semințe și de costurile logistice mai mari generate de perturbările rutelor maritime din Marea Roșie, Fitch estimează că situația financiară a companiei se va îmbunătăți în următorii ani.

Agenția prevede că necesarul de capital circulant se va reduce, iar fluxul de numerar liber va reveni pe plus începând cu anul financiar 2026.

Trans-Oil continuă totodată un amplu program investițional în România și Serbia. Printre proiectele planificate se numără construirea unei noi fabrici de procesare a soiei și rapiței în România, cu o capacitate anuală de până la 300.000 de tone. O parte din investiții va fi finanțată printr-un grant de 25 de milioane de euro acordat de Guvernul României.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.