Doar 12% din banii promiși din Fondul de Rezervă au fost plătiți până în septembrie

Ministerul Finanțelor a anunțat că, în perioada ianuarie–septembrie 2025, din Fondul de Rezervă al Guvernului au fost repartizați 28,3 milioane lei, însă sumele efectiv finanțate au însumat doar 3,3 milioane lei.

Cea mai mare parte a alocărilor, 24,1 milioane lei, a vizat Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Agenției Rezerve Materiale, pentru completarea stocurilor de stat și acoperirea costurilor legate de motorina eliberată către ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a primit 254,6 mii lei pentru plăți destinate fermierilor afectați de crizele din 2022, iar Ministerul Sănătății 100 de mii lei pentru acordarea unei indemnizații unice în cazul unei persoane decedate din cadrul CNAMUP, în lupta cu COVID-19. Agenția Proprietății Publice a beneficiat de 1,29 milioane lei pentru cheltuieli legate de procurarea acțiunilor „Moldasig” S.A., însă finanțarea efectivă s-a ridicat doar la 646,3 mii lei.

La nivel local, Consiliul raional Leova a primit 2,3 milioane lei pentru sprijinirea gospodăriilor țărănești afectate de inundațiile din septembrie 2024, iar Consiliul municipal Strășeni – 276,8 mii lei pentru modificarea Planului urbanistic general în contextul construcției sediului instanței judecătorești și al Procuraturii.

În total, din cele 28,3 milioane lei repartizate de Guvern, doar 3,3 milioane lei au fost transferați efectiv beneficiarilor, ceea ce reflectă o rată redusă de execuție bugetară a Fondului de Rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alocări #fond de rezerva #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.