Cifrele ascund criza! PIB aproape zero în semestrul I, cu agricultura și industria la pământ

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat în trimestrul II 2025 o majorare de 1,1% (în termeni reali) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la nivelul semestrului I 2025, economia s-a menținut la același nivel cu perioada similară din 2024, ceea ce indică o evoluție modestă pe ansamblul primelor șase luni ale anului.

Creșterea din trimestrul II a fost determinată în principal de construcții (+7,2%), care au contribuit cu 0,5% la PIB, producția și furnizarea de energie electrică, gaze și apă (+20%), cu un aport de 0,3%, industria prelucrătoare (+1,7%), comerțul (+1,0%), informațiile și comunicațiile (+1,9%), dar și sectoare precum învățământul și sănătatea (+0,8-0,9%).

Pe de altă parte, activitățile imobiliare au frânat creșterea economică, generând o reducere de 0,6% la PIB, pe fundalul scăderii valorii adăugate brute în domeniu cu 7,5%. Agricultura a contribuit negativ cu 0,2%, după o scădere a producției cu 4,4%.

Din perspectiva utilizărilor, formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere spectaculoasă de 26%, având o pondere de 23,7% la PIB și contribuind cu 5,2% la evoluția economică. Consumul final al gospodăriilor populației s-a majorat cu 2,2%, ceea ce a adus un aport pozitiv de 1,8%. În schimb, exportul net de bunuri și servicii a avut un impact negativ de -9,1%, ca urmare a reducerii exporturilor de bunuri cu circa 20% și a majorării importurilor cu aproape 13%.

Un alt aspect este creșterea exporturilor de servicii cu 9,9%, acestea au ajuns să reprezinte 55,8% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, depășind astfel cu peste un sfert exporturile de bunuri. Această evoluție a atenuat parțial impactul balanței comerciale negative.

În ansamblul semestrului I 2025, PIB-ul s-a menținut la nivelul aceleiași perioade din 2024. Creșterea a fost susținută de construcții, energie, comunicații, comerț și sectorul financiar, dar a fost contrabalansată de scăderi în industria prelucrătoare (-3,4%), agricultură (-6,1%), imobiliare (-4,6%) și activități profesionale și tehnice (-10,2%).

La sfârșitul lunii septembrie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus prognoza de creștere a PIB-ului Republicii Moldova pentru anul 2025 de la 1,8% la 1,5%, dar a menținut la 3,8% estimarea pentru 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.