Cifrele ascund criza! PIB aproape zero în semestrul I, cu agricultura și industria la pământ

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat în trimestrul II 2025 o majorare de 1,1% (în termeni reali) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la nivelul semestrului I 2025, economia s-a menținut la același nivel cu perioada similară din 2024, ceea ce indică o evoluție modestă pe ansamblul primelor șase luni ale anului.

Creșterea din trimestrul II a fost determinată în principal de construcții (+7,2%), care au contribuit cu 0,5% la PIB, producția și furnizarea de energie electrică, gaze și apă (+20%), cu un aport de 0,3%, industria prelucrătoare (+1,7%), comerțul (+1,0%), informațiile și comunicațiile (+1,9%), dar și sectoare precum învățământul și sănătatea (+0,8-0,9%).

Pe de altă parte, activitățile imobiliare au frânat creșterea economică, generând o reducere de 0,6% la PIB, pe fundalul scăderii valorii adăugate brute în domeniu cu 7,5%. Agricultura a contribuit negativ cu 0,2%, după o scădere a producției cu 4,4%.

Din perspectiva utilizărilor, formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere spectaculoasă de 26%, având o pondere de 23,7% la PIB și contribuind cu 5,2% la evoluția economică. Consumul final al gospodăriilor populației s-a majorat cu 2,2%, ceea ce a adus un aport pozitiv de 1,8%. În schimb, exportul net de bunuri și servicii a avut un impact negativ de -9,1%, ca urmare a reducerii exporturilor de bunuri cu circa 20% și a majorării importurilor cu aproape 13%.

Un alt aspect este creșterea exporturilor de servicii cu 9,9%, acestea au ajuns să reprezinte 55,8% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, depășind astfel cu peste un sfert exporturile de bunuri. Această evoluție a atenuat parțial impactul balanței comerciale negative.

În ansamblul semestrului I 2025, PIB-ul s-a menținut la nivelul aceleiași perioade din 2024. Creșterea a fost susținută de construcții, energie, comunicații, comerț și sectorul financiar, dar a fost contrabalansată de scăderi în industria prelucrătoare (-3,4%), agricultură (-6,1%), imobiliare (-4,6%) și activități profesionale și tehnice (-10,2%).

La sfârșitul lunii septembrie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus prognoza de creștere a PIB-ului Republicii Moldova pentru anul 2025 de la 1,8% la 1,5%, dar a menținut la 3,8% estimarea pentru 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) respinge criticile cu privire la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute în bugetul pentru anul 2026 pentru prime de performanță și ajutoare materiale și susține că fondurile nu provin din bugetul de stat și că sumele reprezintă doar un plafon maxim estimativ, nu cheltuieli garantate.

Precizările au fost transmise într-un răspuns oficial pentru BANI.MD, după ce publicația a relatat că instituția condusă de Sergiu Gaibu a bugetat aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale, pe lângă fondul salariilor de bază de 29,5 milioane de lei.

Potrivit ARCOM, instituția funcționează pe principiul autofinanțării și nu utilizează bani proveniți din taxele și impozitele generale achitate de cetățeni.

„Finanțarea autorității nu se realizează din bugetul de stat. Cheltuielile sunt acoperite integral din venituri proprii, constituite din plățile de reglementare și monitorizare achitate de operatorii activi pe piața comunicațiilor electronice și poștale”, se arată în răspunsul transmis redacției.

Instituția argumentează că politica de salarizare trebuie să fie competitivă pentru a putea atrage și păstra specialiști în domenii precum comunicațiile electronice, securitatea cibernetică, radiocomunicațiile și analiza de piață.

Potrivit ARCOM, în lipsa unor salarii competitive, autoritatea riscă să piardă personal calificat în favoarea companiilor private pe care le reglementează, ceea ce ar afecta capacitatea instituțională și ar putea genera riscuri de integritate.

Referitor la cele aproape 15 milioane de lei prevăzute pentru sporuri, prime și ajutoare materiale, instituția precizează că acestea reprezintă plafonul bugetar maxim estimat, și nu sume care vor fi plătite automat.

În ceea ce privește primele de performanță, ARCOM afirmă că acestea sunt acordate doar în baza evaluărilor profesionale și a rezultatelor individuale, iar angajații sancționați disciplinar sau care încalcă normele de integritate nu pot beneficia de astfel de stimulente.

Ajutoarele materiale, potrivit instituției, au caracter social și sunt acordate fie anual, odată cu concediul de odihnă, conform legislației muncii și Contractului colectiv de muncă, fie în situații excepționale, precum probleme grave de sănătate, decese în familie sau alte evenimente sociale deosebite.

ARCOM mai subliniază că includerea acestor sume în buget reprezintă o planificare financiară orientativă și nu presupune utilizarea integrală a fondurilor. Potrivit autorității, orice plată efectivă poate fi realizată doar în limita veniturilor acumulate, în baza unor justificări concrete și cu respectarea normelor de audit și control intern.

Reacția ARCOM vine după ce BANI.MD a publicat, pe 15 iulie, articolul „Generozitate pe bani publici? ARCOM-ul lui Gaibu a pus deoparte aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare”, în care era semnalat faptul că instituția a prevăzut pentru 2026 peste 48,6 milioane de lei pentru remunerarea personalului, dintre care aproape 15 milioane de lei pentru prime și ajutoare materiale. Ulterior publicării materialului, ARCOM a transmis explicațiile oficiale solicitate de redacție.