Atac hibrid al OGC-lor rusești asupra autorilor și interpreților din Republica Moldova

18 Apr. 2022, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Apr. 2022, 14:21 // Actual //  bani.md

Atacurile hibride ale Organizațiilor de Gestiune Colectivă din Federația Rusă (Российское Авторское Общество (RAO), Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности (VOIS) și Российский Союз Правообладателей (RUR)) au ajuns și în domeniul Drepturilor de Autor și Conexe din Republica Moldova.

Mai multe țări sunt supuse unei capturări prin fentarea legislației și a unor înțelegeri pe sub masă cu suportul agresiv al factorului politic. După ce au atacat prin metode raider domeniile drepturilor de autor și conexe din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, RAO i s-a creat impresia că ar putea distruge în scop de acaparare și sistemul drepturilor de autor din Republica Moldova.

Astfel, la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunță despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

Asociația „de autori” MORA este fondată de 6 cetățeni ai Republicii Moldova: Gherman Stela (Președintă), Codreanu Dumitru (Cenzor) și Jora Vadim, Țurcan Valentin, Chiroșca Nicolae și Pădure Constantin (membri ai Consiliului de Administrare al autorilor). De menționat, că pe lângă variabila profesională – de la proprietar de restaurant, constructori și până la șomeri, niciunul din aceste 6 persoane nu este autor sau interpret și nu a avut niciodată nicio legătură de ordin profesional cu domeniul drepturilor de autor și conexe.

Chiar dacă MORA nu dispunea de niciun membru – autor, producător sau interpret (potrivit informației de pe pagina web a MORA și lipsa informației pe pagina web a AGEPI confirmă acest fapt), pe data de 24 decembrie 2021, reprezentanții MORA depun la AGEPI cererea de avizare în calitate de Organizație de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor și Conexe autorizată.

La 20 ianuarie 2022, AGEPI examinează cererea MORA și constată necorespunderea totală a dosarului depus la criteriile și cerințele reglementate de legislație, Decizia nr. 44/105 din 20.01.2022 fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 27-33 din 28.01.2022 (https://agepi.gov.md/sites/default/files/comisia_ogc/Nr_44-105_din_20.01.2022.pdf).

Chiar dacă nu au fost avizați de AGEPI în calitate de OGC autorizat, RAO nu renunță și MORA transmite în adresa Președinției și Guvernului Republicii Moldova plângeri lacrimogene că li se încalcă drepturile și dorința de a reprezenta autorii și interpreții din Federația Rusă. În paralel, RAO face eforturi și cu încălcarea Statutului include ilegal MORA în calitate de membru al Confederației Eurasiatice a Asociațiilor Deținătorilor de Drepturi (EAKOП) – o organizație creată de RAO, VOIS și RUR pentru a domina sau cel puțin pentru a perturba activitatea organizațiilor deținătorilor de drepturi de autor și conexe din țările post sovietice.

Pentru că toate aceste acțiuni nu au dat rezultate și de fapt nu aveau nicio șansă de soluționare, RAO întreprinde următoarea acțiune – îl influențează într-un mod încă necunoscut pe dl Eugen Doga să participe pe 10 aprilie 2022 la ședința adunării generale MORA și să devină membru al Consiliului MORA, sperând sau contând pe faptul că dl Doga va promova interesele RAO în Republica Moldova. De menționat, că dl Eugen Doga în ultimii 15 ani a gestionat drepturile sale de autor în mod personal, retrăgând drepturile de gestiune colectivă de la toate OGC-le din Republica Moldova. Rămâne să aflăm dacă participarea dlui Eugen Doga în MORA este o acțiune conștientă sau a fost influențat, fie indus în eroare în mod fraudulos.

Care este miza?!

Urmând practica din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, scopul RАО este de a extrage din Republica Moldova, prin intermediul MORA, a sumelor de bani care reprezintă remunerațiile de autor pentru muzică sau alte opere cu origine din Rusia. La prima vedere, pentru o persoană neinițiată în domeniu, totul pare a fi logic (dacă MORA ar deține aviz). Însă în realitate, legile naționale și reglementările internaționale impun OGC-urile naționale avizate la moment să semneze contracte de colaborare internaționale cu organizații similare, pentru asigurarea reprezentării și protejării titularilor de drepturi pe teritoriul respectiv. Încălcând legislația și toate normele naționale și internaționale din domeniu, prin crearea unor OGC-uri căpușă ale RAO în Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, RAO își asigură un sistem de extragere directă a remunerațiilor din aceste țări, ocolind OGC-le naționale avizate pentru a se eschiva de la achitarea remunerației de autor titularilor din aceste state.

Totodată, prin crearea OGC-căpușă în afara Rusiei, sumele de bani – retribuțiile pentru autorii și interpreții naționali din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan sunt transferate anume către aceste OGC-căpușă, adică din buzunarul drept în buzunarul stâng al RAO și VOIS.

Prin această schemă, sunt prejudiciați autorii și interpreții din aceste state. De menționat că niciodată autorii și interpreții din Moldova nu au încasat nicio retribuție de la RAO și VOIS, în timp ce OGC-le naționale avizate au achitat toată remunerația cuvenită titularilor de drepturi din Rusia.

În același timp, mecanismul pus în aplicare de RAO este impunerea pe piețele naționale a soft-ului specializat de monitorizare al RAO – Fonmix, prin intermediul căruia chipurile s-ar face monitorizarea difuzării publice și respectiv a valorificării operelor interpreților și autorilor din Rusia. Partea interesantă este că baza de date a monitorizărilor Fonmix se păstrează exclusiv pe serverele din Moscova, iar retribuțiile se calculează în baza rapoartelor furnizate anume de funcționarii RAO. Astfel, OGC-le din țările atacate au acuzat RAO de fals în raportarea pentru anul 2021, conform cărora, anul trecut cota valorificării publice a muzicii rusești ajungea până la 50% în aceste țări, deși în anii precedenți nu ajungea nici la 10% în realitate.

Schema descrisă mai sus a fost oprită în Georgia, Autoritatea națională de profil refuzând avizarea Asociaţiei GERA – Georgian Rightsholders Association. Curios este că pentru a nu se complica, RAO își denumește filialele ilegale în aceiași logică: țara + Rightsholders Association:

GEorgian Rightholders Association – GERA,

MOldavian Rightholders Association – MORA.

RAO, VOIS și RUR, prin fondarea MORA, în mod demonstrativ și direct creează situații provocatoare la adresa statului Republica Moldova.

Riscuri pentru autorii și interpreții din Moldova!

Din Decizia publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 27-33 din 28.01.2022, este cert că AGEPI a sesizat riscurile și pericolele pentru titularii de drepturi din Republica Moldova și bazându-se pe legislația națională în vigoare a adoptat unica decizie posibilă – corectă și legală. Totodată, RAO și VOIS, prin intermediul OGC-lui lor căpușă intenționează adresarea repetată la AGEPI pentru avizare.

În același timp, autorii și interpreții autohtoni și-au exprimat speranța și încrederea că AGEPI va sta ferm la straja drepturilor și intereselor naționale și nu va admite realizarea acestui atac raider pentru acapararea domeniului dreptului de autor și a drepturilor conexe din Republica Moldova. Totodată, la cea mai apropiată Adunare, autorii, interpreții și alți titulari de drepturi autohtoni vor pune în discuție subiectul respectiv pentru clarificarea acestor tentative, iar în caz de necesitate vor reacționa corespunzător, prin adresare către organele responsabile de securitatea statului – SIS, MAI, Procuratura Generală, Comisia Parlamentară pentru Securitate și chiar către Consiliul Suprem de Securitate, având în vedere că această schemă infracțională este un pericol pentru securitatea națională.

Vom urmări evoluția evenimentelor, inclusiv care vor fi acțiunile ulterioare ale AGEPI și altor instituții de stat pe acest subiect și vom informa opinia publică.

Realitatea Live

18 Nov. 2025, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2025, 17:33 // Actual //  Grîu Tatiana

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII