Atac hibrid al OGC-lor rusești asupra autorilor și interpreților din Republica Moldova

Atacurile hibride ale Organizațiilor de Gestiune Colectivă din Federația Rusă (Российское Авторское Общество (RAO), Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности (VOIS) și Российский Союз Правообладателей (RUR)) au ajuns și în domeniul Drepturilor de Autor și Conexe din Republica Moldova.

Mai multe țări sunt supuse unei capturări prin fentarea legislației și a unor înțelegeri pe sub masă cu suportul agresiv al factorului politic. După ce au atacat prin metode raider domeniile drepturilor de autor și conexe din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, RAO i s-a creat impresia că ar putea distruge în scop de acaparare și sistemul drepturilor de autor din Republica Moldova.

Astfel, la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunță despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

Asociația „de autori” MORA este fondată de 6 cetățeni ai Republicii Moldova: Gherman Stela (Președintă), Codreanu Dumitru (Cenzor) și Jora Vadim, Țurcan Valentin, Chiroșca Nicolae și Pădure Constantin (membri ai Consiliului de Administrare al autorilor). De menționat, că pe lângă variabila profesională – de la proprietar de restaurant, constructori și până la șomeri, niciunul din aceste 6 persoane nu este autor sau interpret și nu a avut niciodată nicio legătură de ordin profesional cu domeniul drepturilor de autor și conexe.

Chiar dacă MORA nu dispunea de niciun membru – autor, producător sau interpret (potrivit informației de pe pagina web a MORA și lipsa informației pe pagina web a AGEPI confirmă acest fapt), pe data de 24 decembrie 2021, reprezentanții MORA depun la AGEPI cererea de avizare în calitate de Organizație de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor și Conexe autorizată.

La 20 ianuarie 2022, AGEPI examinează cererea MORA și constată necorespunderea totală a dosarului depus la criteriile și cerințele reglementate de legislație, Decizia nr. 44/105 din 20.01.2022 fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 27-33 din 28.01.2022 (https://agepi.gov.md/sites/default/files/comisia_ogc/Nr_44-105_din_20.01.2022.pdf).

Chiar dacă nu au fost avizați de AGEPI în calitate de OGC autorizat, RAO nu renunță și MORA transmite în adresa Președinției și Guvernului Republicii Moldova plângeri lacrimogene că li se încalcă drepturile și dorința de a reprezenta autorii și interpreții din Federația Rusă. În paralel, RAO face eforturi și cu încălcarea Statutului include ilegal MORA în calitate de membru al Confederației Eurasiatice a Asociațiilor Deținătorilor de Drepturi (EAKOП) – o organizație creată de RAO, VOIS și RUR pentru a domina sau cel puțin pentru a perturba activitatea organizațiilor deținătorilor de drepturi de autor și conexe din țările post sovietice.

Pentru că toate aceste acțiuni nu au dat rezultate și de fapt nu aveau nicio șansă de soluționare, RAO întreprinde următoarea acțiune – îl influențează într-un mod încă necunoscut pe dl Eugen Doga să participe pe 10 aprilie 2022 la ședința adunării generale MORA și să devină membru al Consiliului MORA, sperând sau contând pe faptul că dl Doga va promova interesele RAO în Republica Moldova. De menționat, că dl Eugen Doga în ultimii 15 ani a gestionat drepturile sale de autor în mod personal, retrăgând drepturile de gestiune colectivă de la toate OGC-le din Republica Moldova. Rămâne să aflăm dacă participarea dlui Eugen Doga în MORA este o acțiune conștientă sau a fost influențat, fie indus în eroare în mod fraudulos.

Care este miza?!

Urmând practica din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, scopul RАО este de a extrage din Republica Moldova, prin intermediul MORA, a sumelor de bani care reprezintă remunerațiile de autor pentru muzică sau alte opere cu origine din Rusia. La prima vedere, pentru o persoană neinițiată în domeniu, totul pare a fi logic (dacă MORA ar deține aviz). Însă în realitate, legile naționale și reglementările internaționale impun OGC-urile naționale avizate la moment să semneze contracte de colaborare internaționale cu organizații similare, pentru asigurarea reprezentării și protejării titularilor de drepturi pe teritoriul respectiv. Încălcând legislația și toate normele naționale și internaționale din domeniu, prin crearea unor OGC-uri căpușă ale RAO în Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, RAO își asigură un sistem de extragere directă a remunerațiilor din aceste țări, ocolind OGC-le naționale avizate pentru a se eschiva de la achitarea remunerației de autor titularilor din aceste state.

Totodată, prin crearea OGC-căpușă în afara Rusiei, sumele de bani – retribuțiile pentru autorii și interpreții naționali din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan sunt transferate anume către aceste OGC-căpușă, adică din buzunarul drept în buzunarul stâng al RAO și VOIS.

Prin această schemă, sunt prejudiciați autorii și interpreții din aceste state. De menționat că niciodată autorii și interpreții din Moldova nu au încasat nicio retribuție de la RAO și VOIS, în timp ce OGC-le naționale avizate au achitat toată remunerația cuvenită titularilor de drepturi din Rusia.

În același timp, mecanismul pus în aplicare de RAO este impunerea pe piețele naționale a soft-ului specializat de monitorizare al RAO – Fonmix, prin intermediul căruia chipurile s-ar face monitorizarea difuzării publice și respectiv a valorificării operelor interpreților și autorilor din Rusia. Partea interesantă este că baza de date a monitorizărilor Fonmix se păstrează exclusiv pe serverele din Moscova, iar retribuțiile se calculează în baza rapoartelor furnizate anume de funcționarii RAO. Astfel, OGC-le din țările atacate au acuzat RAO de fals în raportarea pentru anul 2021, conform cărora, anul trecut cota valorificării publice a muzicii rusești ajungea până la 50% în aceste țări, deși în anii precedenți nu ajungea nici la 10% în realitate.

Schema descrisă mai sus a fost oprită în Georgia, Autoritatea națională de profil refuzând avizarea Asociaţiei GERA – Georgian Rightsholders Association. Curios este că pentru a nu se complica, RAO își denumește filialele ilegale în aceiași logică: țara + Rightsholders Association:

GEorgian Rightholders Association – GERA,

MOldavian Rightholders Association – MORA.

RAO, VOIS și RUR, prin fondarea MORA, în mod demonstrativ și direct creează situații provocatoare la adresa statului Republica Moldova.

Riscuri pentru autorii și interpreții din Moldova!

Din Decizia publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 27-33 din 28.01.2022, este cert că AGEPI a sesizat riscurile și pericolele pentru titularii de drepturi din Republica Moldova și bazându-se pe legislația națională în vigoare a adoptat unica decizie posibilă – corectă și legală. Totodată, RAO și VOIS, prin intermediul OGC-lui lor căpușă intenționează adresarea repetată la AGEPI pentru avizare.

În același timp, autorii și interpreții autohtoni și-au exprimat speranța și încrederea că AGEPI va sta ferm la straja drepturilor și intereselor naționale și nu va admite realizarea acestui atac raider pentru acapararea domeniului dreptului de autor și a drepturilor conexe din Republica Moldova. Totodată, la cea mai apropiată Adunare, autorii, interpreții și alți titulari de drepturi autohtoni vor pune în discuție subiectul respectiv pentru clarificarea acestor tentative, iar în caz de necesitate vor reacționa corespunzător, prin adresare către organele responsabile de securitatea statului – SIS, MAI, Procuratura Generală, Comisia Parlamentară pentru Securitate și chiar către Consiliul Suprem de Securitate, având în vedere că această schemă infracțională este un pericol pentru securitatea națională.

Vom urmări evoluția evenimentelor, inclusiv care vor fi acțiunile ulterioare ale AGEPI și altor instituții de stat pe acest subiect și vom informa opinia publică.

#mora #autor #drepturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.