Au găsit trei automobile, utilizate în răpirea judecătorului ucrainean Nicolae Ceaus

Oamenii legii au găsit trei automobile, care au fost utilizate în răpirea judecătorului ucrainean, Nicolae Ceaus, la 3 aprilie, aflat pe teritoriul țării noastre. Informația a fost prezentată în această dimineață de către ministrul de Interne în exercițiu, Pavel Voicu, prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi, care s-au întâlnit pentru a discuta despre cazul dat.

Potrivit lui Voicu, oamenii legii au stabilit de asemenea cercul de persoane implicate în acest caz, iar o persoană a fost reținută. Pavel Voicu l-a informat pe Ciocoi despre măsurile întreprinse de instituțiile de drept din momentul recepționării apelului la Serviciul Unic 112 și care sunt în plină desfășurare. Ministrul în exercițiu al afacerilor interne a subliniat că, imediat după obținerea informației despre răpire, au intervenit toate instituțiile specializate ale ministerului. Totodată, a fost pornită o cauză penală de către procurorii din Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale.

Ministrul de Interne în exercițiu susține că, poliția și procurorii au stabilit un cerc de persoane, având cetățenia altui stat, care au intrat în țara noastră începând din 23 martie curent, inclusiv în ziua producerii răpirii. Informațiile despre aceste persoane sunt verificate minuțios sub diferit aspect. Instituțiile statului au obținut până la ora actuală mai multe probe relevante în dosarul pornit, inclusiv înregistrări video, înscrisuri și amprente digitale.

Totodată, Pavel Voicu a evidențiat că mizează mult pe o colaborare bună cu structurile de drept din Ucraina, fiind diversificată la maxim paleta instituțiilor relevante de profil.

Printre măsurile întreprinse de instituțiile statului au fost și sporirea verificărilor la toate punctele de trecere a frontierei. Ca răspuns la informațiile apărute în spațiul public, despre faptul că o mașină cu numere diplomatice a trecut „prin coridorul verde” fără control vamal, ministrul a precizat că transportul diplomatic are statut special, prevăzut de convențiile și acordurile internaționale, și nu pot fi supuse verificărilor.

Amintim că, la 3 aprilie curent, în spațiul public au apărut imagini cum o persoană este răpită în plină zi, pe o stradă din Capitală. Ulterior, s-a stabilit că este vorba de un judecător ucrainean, Nicolae Ceaus, care este în proces de obținere a azilului politic în țara noastră.

#Nicolae Ceaus #răpire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.