Autor al Constituției: Neutralitatea a fost introdusă în lege pentru a nu face parte din securitatea colectivă a CSI

Neutralitatea a fost inclusă în Constituție, deoarece Moldova nu voia în 1994 să se alăture acordului de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente (CSI), iar autoritățile sperau urmare a deciziei trupele ruse se vor retrage de pe teritoriul țării noastre. Declarația a fost făcută de Nicolae Osmoschescu, unul dintre autorii legii supreme, și analistul Igor Boțan, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu.

Igor Boțan a relatat că, după discuțiile cu deputații din primul Parlament care s-au ocupat de redactarea textului Constituției, a aflat că au existat două motive pentru includerea în document a articolului privind statutul neutru al țării. Primul s-a referit la prezența armatei a 14-a rusească în Republica Moldova, iar a doua – la acordul din cadrul CSI.

„Neutralitatea s-a referire la circumstanțele legate de separatism și prezența armatei 14 în stânga Nistrului. (…) Un alt factor a fost ca autoritățile din Republica Moldova nu voiau să fie atrase în acordul privind securitatea colectivă în spațiul CSI. În rest, noi ne amintim cu toții, la acel moment a apărut un șir de lucrări importante, editate sub auspiciul Consiliul Europei, care arătau cum trebuie să arate noile Constituții ale fostelor state comuniste”, a explicat Boțan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nicolae Osmochescu a precizat în studioul RLIVE TV că, până la ultimul moment, responsabilii de la Chișinău s-au consultat cu mai mulți experți constituționaliști din alte state, inclusiv România, Germania și Franța, care au apreciat calitatea textului Constituției. pe de altă parte, încercând să scape de armata Kremlinului, guvernarea din Moldova a ajuns într-o capcană, deoarece statutul nu a fost recunoscut, iar Rusia a refuzat să își retragă soldații.

„Articolul 11 inițial nu era inclus. Noi am revenit la articolul 11, la neutralitate permanentă, după ce am fost primiți ca membru cu drepturi depline ale Organizației Națiunilor Unite. Am pornit de la ideea că suntem membri ai ONU. Unul dintre principiile fundamentale ale ONU este principiul nerecurgerii la forță și amenințare cu forță în relațiile internaționale. (…) Noi am nimerit în cerc vicios, într-o capcană. Proclamăm neutralitate permanentă și nimeni, nici ONU nu recunoaște această neutralitate, pentru că unul dintre principiile de bază este neadmiterea dislocării trupelor militare pe teritoriul țării”, a precizat Nicolae Osmochescu.

Igor Boțan a punctat că există trei lucruri fundamentale pe care trebuie să le respecte un stat care se declară neutru: să nu se alinieze unei țări beligerante, să nu admită ca teritoriul țării să fi utilizat de una dintre țările beligerante și să nu contribuie material uneia sau altei țări Beligerante. Conform lui, Republica Moldova ține cont de ele, însă includerea în legea supremă a țării a neutralității a fost „o situație care ne depășea”.

#botan #osmochescu #constitutie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.