Autoritățile moldovenești anunță bătălia decisivă pentru vânt și soare

Până la sfârșitul anului 2023, Republica Moldova va anunța un concurs pentru marii investitori pentru a instala capacități mari de surse regenerabile de energie, potrivit anunțului ministrului Energiei, Victor Parlicov.

Potrivit lui, licitația, conform calendarului, este programată să fie lansată în trimestrul IV. ”Vorbim de 100 de MW energie eoliană și vreo 50 MW energie solară, la această etapă. Dacă totul va merge conform graficului, cred că în trimestrul IV al acestui an va fi lansat acest concurs și anul viitor am putea vedea primele rezultate”.

Ministrul a spus că este vorba despre implementarea unor proiecte finanțate din surse private. ”Proiecte de investiții din fonduri private. Statul doar vine cu mecanismele de suport și garantează achiziționarea acestei energii pe o anumită perioadă, cu un preț fix cu care participă, de fapt, ofertantul la această licitație. Cel cu prețul cel mai bun ia statutul de producător eligibil, care îi permite ca timp de 15 ani să dea energie electrică în rețea cu un preț prestabilit”, – a declarat Victor Parlicov.

Autoritățile au declrata că vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soare #eoliană #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.