Autoritățile municipale au eșuat la transportul public: Tarife politizate, povară pentru buget și fără sistem integrat

Sunt patru probleme majore cu care se confruntă municipiul Chișinău legat de transportul public. Este vorba de politizarea tarifelor, subvenționarea anuală cu sute de milioane de lei din buget, lipsa unui sistem integrat și reducerea numărului de pasageri, constată economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Prima problemă este povara enormă pe bugetul municipal, de unde transportul public este subvenționat foarte puternic. Dacă în 2011, din bugetul municipal s-au alocat pentru subvenționarea transportului public 50,4 de milioane de lei, atunci în 2021 suma a crescut de 14 ori, până la 700 de milioane lei și aceasta fără a ține cont de scumpirile la energia electrică și la carburanți. În condițiile scumpirilor la energia electrică și carburanții, în acest an, 2022, subvenționarea transportului public va crește până la cel puțin 800 de milioane de lei. Este nevoie de descurajarea posesorilor de automobile prin introducerea unor plăți pentru parcare.

A doua problemă, afirmă economistul, sunt tarifele politizate, care până acum nu se stabileau având la bază o analiză economică, dar erau aprobate strict din raționamente politice. „Acest handicap, politizarea excesivă a tarifului la transportul public, se propune să treacă pe planul doi.

Analistul a mai menționat că prețul maximum posibil care poate fi acceptat astăzi este de 6 lei, deși calculele autorităților arată că costul real al unei călătorii este mult mai mare, de aproape 10 lei.

A treia problemă, potrivit expertului, este lipsa unui sistem integrat. Astăzi este nevoie să schimbi 2-3 unități de transport ca să ajungi dintr-un punct în altul și pentru fiecare deplasare trebuie cumpărat tichet.

A patra problemă, a remarcat economistul, este reducerea semnificativă a călătorilor. În 2009 transportul public municipal a transportat 194 de milioane de pasageri. Treptat numărul acestora a scăzut și în prezent sunt transportați anual circa 143 de milioane, crescând în această perioadă enorm de mult numărul celor care utilizează mașinile personale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#probleme #pret #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina