Autostrada peste Prut prinde contur. România dă startul proiectării tronsonului Iași

Primii kilometri de autostradă din Republica Moldova intră oficial în linie dreaptă. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România a emis ordinul de începere pentru tronsonul Iași–Ungheni al Autostrăzii Unirii (A8), iar din 24 august va fi inițiată etapa de proiectare.

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Horațiu Cosma, care a subliniat că autoritățile vor să accelereze implementarea proiectului.

„Nu irosim nicio secundă pe Autostrada Unirii A8. La doar câteva zile după semnarea contractului, proiectul ultimilor kilometri ai Autostrăzii Unirii din România și ai primilor kilometri de autostradă din Republica Moldova intră oficial în etapa de proiectare”, a declarat oficialul.

Horațiu Cosma afirmă că fiecare etapă parcursă apropie cele două state de inaugurarea primei conexiuni de acest tip peste Prut.

„După semnarea contractului, trecem imediat la fapte. Fiecare etapă parcursă ne apropie de momentul în care vom circula pe ultimii kilometri ai Autostrăzii Unirii din România și, pentru prima dată, pe o autostradă construită de România pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat secretarul de stat din țara vecină.

Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 a fost semnat pe 2 iulie cu asocierea de firme din Italia Itinera S.p.A., SAIPEM S.p.A. și ICM S.p.A. și vizează ultimii 15,5 kilometri ai Autostrăzii Unirii, până la Podul peste Prut de la Ungheni.

Proiectul include, în premieră, construcția a aproximativ cinci kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, care vor purta același indicativ A8. Tronsonul 4 este unul dintre cele trei segmente ale Autostrăzii Unirii care intră în etapa de proiectare, alături de tronsoanele 1 și 3, cele trei însumând aproximativ 60 de kilometri finanțați prin Programul SAFE.

Contractul are o durată totală de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt destinate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Printre priorități se numără realizarea segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca noua legătură rutieră dintre România și Republica Moldova să poată fi dată în exploatare cât mai rapid.

Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tuneluri – unul dintre ele având o lungime de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv conexiuni cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași.

Potrivit CNIR, alegerea constructorului italian, cu experiență în proiecte internaționale de infrastructură rutieră și feroviară, oferă garanții privind capacitatea tehnică și financiară de a realiza unul dintre cele mai importante proiecte de conectivitate dintre România și Republica Moldova.

Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE, prin care România beneficiază de peste 4,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea autostrăzilor A7 și A8.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proiectare #podul peste prut #autostrada unirii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE