Autostrada peste Prut prinde contur. România dă startul proiectării tronsonului Iași

Primii kilometri de autostradă din Republica Moldova intră oficial în linie dreaptă. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România a emis ordinul de începere pentru tronsonul Iași–Ungheni al Autostrăzii Unirii (A8), iar din 24 august va fi inițiată etapa de proiectare.

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Horațiu Cosma, care a subliniat că autoritățile vor să accelereze implementarea proiectului.

„Nu irosim nicio secundă pe Autostrada Unirii A8. La doar câteva zile după semnarea contractului, proiectul ultimilor kilometri ai Autostrăzii Unirii din România și ai primilor kilometri de autostradă din Republica Moldova intră oficial în etapa de proiectare”, a declarat oficialul.

Horațiu Cosma afirmă că fiecare etapă parcursă apropie cele două state de inaugurarea primei conexiuni de acest tip peste Prut.

„După semnarea contractului, trecem imediat la fapte. Fiecare etapă parcursă ne apropie de momentul în care vom circula pe ultimii kilometri ai Autostrăzii Unirii din România și, pentru prima dată, pe o autostradă construită de România pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat secretarul de stat din țara vecină.

Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 a fost semnat pe 2 iulie cu asocierea de firme din Italia Itinera S.p.A., SAIPEM S.p.A. și ICM S.p.A. și vizează ultimii 15,5 kilometri ai Autostrăzii Unirii, până la Podul peste Prut de la Ungheni.

Proiectul include, în premieră, construcția a aproximativ cinci kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, care vor purta același indicativ A8. Tronsonul 4 este unul dintre cele trei segmente ale Autostrăzii Unirii care intră în etapa de proiectare, alături de tronsoanele 1 și 3, cele trei însumând aproximativ 60 de kilometri finanțați prin Programul SAFE.

Contractul are o durată totală de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt destinate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Printre priorități se numără realizarea segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca noua legătură rutieră dintre România și Republica Moldova să poată fi dată în exploatare cât mai rapid.

Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tuneluri – unul dintre ele având o lungime de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv conexiuni cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași.

Potrivit CNIR, alegerea constructorului italian, cu experiență în proiecte internaționale de infrastructură rutieră și feroviară, oferă garanții privind capacitatea tehnică și financiară de a realiza unul dintre cele mai importante proiecte de conectivitate dintre România și Republica Moldova.

Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE, prin care România beneficiază de peste 4,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea autostrăzilor A7 și A8.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proiectare #podul peste prut #autostrada unirii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile grâului au crescut puternic în ultimele săptămâni și se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari furnizori de cereale ai lumii, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în transportarea recoltelor către piețele internaționale.

Contractele futures pentru grâu, considerate un reper pentru piață, au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, potrivit Reuters. Printre factorii care au schimbat rapid perspectivele pieței se numără atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, precum și loviturile asupra terminalelor rusești din Novorossiisk.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina se află pe locul al cincilea. Cele două țări sunt, de asemenea, furnizori importanți de porumb, orz și ulei de floarea-soarelui.

Oxford Economics estimează că perturbarea exporturilor din cele două țări ar putea afecta în acest an până la 86 de milioane de tone de cereale. Aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Ucraina resimte deja efectele atacurilor asupra infrastructurii. Porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennîi sunt esențiale pentru exporturile agricole, însă atacurile asupra navelor și instalațiilor portuare au redus semnificativ transporturile. Potrivit datelor guvernamentale citate în presa internațională, exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu aproximativ 75% în august față de aceeași perioadă a anului trecut.

Kievul încearcă să folosească rute alternative prin Dunăre, România și transportul feroviar prin Republica Moldova, însă acestea nu pot înlocui capacitatea porturilor maritime. Chiar și cu o extindere a capacității, rutele alternative ar putea prelua aproximativ 17 milioane de tone de cereale.

Și Rusia se confruntă cu probleme de export. După atacurile asupra infrastructurii din Novorossiisk, cele trei terminale importante pentru exportul de cereale și-au restricționat operațiunile. SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta aproximativ 2,2 milioane de tone de cereale în august, față de 4,6 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit experților, capacitatea de export a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov s-a redus de la aproximativ 3,3 milioane de tone pe lună la circa 250 000 de tone. În prezent, singurul punct rusesc de la Marea Neagră care mai funcționează este instalația din Tuapse, potrivit SovEcon. O parte dintre exporturile rusești este redirecționată către rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre, pentru a evita zonele afectate de atacuri.

Situația este cu atât mai importantă în luna august, când comercianții încep să cumpere în cantități mari cerealele din noua recoltă. O eventuală blocare prelungită a porturilor ar putea afecta livrările într-o perioadă esențială pentru comerțul cu cereale.

Estimările experților arată că prețurile mondiale ale alimentelor vor crește cu 11,8% în acest an și cu 4,8% în 2027. Ea avertizează însă că evoluția din regiunea Mării Negre ar putea modifica aceste estimări.