Venituri-surpriză pentru un secretar de stat! A încasat mai mulți bani din indemnizații și daruri decât din salariu

În 2025, familia secretarului de stat de la Ministerul Infrastructurii, Mircea Păscăluță a încasat mai mulți bani din indemnizațiile achitate de CNAS și din darurile primite la nuntă și cumătrie decât din salariul obținut de oficial din funcția publică. Potrivit declarației de avere, familia a beneficiat de peste 739 mii de lei din prestații sociale și de 46,7 mii de euro din donații primite la evenimentele de familie.

Potrivit documentului, Păscăluță a încasat un salariu și diurne în sumă de 549,3 mii de lei în calitate de secretar de stat. Pe lângă acestea, el a primit indemnizații pentru activitatea în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat: 119 mii de lei de la Aeroportul Internațional Chișinău, 100,5 mii de lei de la MoldATSA și 29,2 mii de lei de la Moldelectrica.

Familia secretarului de stat a beneficiat și de mai multe plăți din partea CNAS. Mircea Păscăluță a declarat o indemnizație paternală de 31,7 mii de lei, în timp ce soția sa a încasat 277,3 mii de lei indemnizație de maternitate, 400,3 mii de lei indemnizație lunară pentru creșterea copilului, precum și alte plăți sociale, inclusiv indemnizația unică la nașterea copilului și sprijin financiar. În total, indemnizațiile și prestațiile sociale declarate depășesc 739.000 de lei.

Tot în declarația de avere figurează și venituri din donații primite în cadrul unor evenimente de familie. Astfel, familia a declarat 32,4 mii de euro primiți la nuntă și încă 14,3 mii de euro în urma unei cumetrii, ceea ce înseamnă un total de 46,7 mi de euro.

Declarația mai arată că Mircea Păscăluță deține un apartament cu suprafața de 79,9 metri pătrați, achiziționat în 2023 pentru aproximativ 2,43 milioane de lei, un automobil Mercedes C300 fabricat în 2016 și utilizează, prin leasing, un Skoda Superb fabricat în 2018.

declaration_20260706_122211 by banimdbanimd

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.