Averea familiei şefei de la Curtea de Apel Chişinău: casă de lux, spaţii comerciale şi afaceri în agricultură

Preşedinta interimară a Curţii de Apel Chişinău, Ana Panov, deţine împreună cu soţul mai multe afaceri, în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol. Familia Panov locuieşte într-o casă amplasată într-un cartier select din sectorul Centru al Capitalei, al cărei preţ declarat este cu mult sub cel de piaţă. Magistrata susţine că de toate afacerile se ocupă soţul, iar casa a fost construită pe parcursul mai multor ani, scrie anticoruptie.md.

Ana Panov este judecătoare în Curtea de Apel Chişinău din 2010, iar la 15 iunie curent a fost desemnată de către preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteaţă, să asigure interimatul funcţiei de preşedinte al instanţei.

Casa de milioane, la preţul terenului

Casa familiei Panov se regăseşte într-un cartier de elită, amplasat mai la vale de Spitalul Clinic Republican. În cartierul respectiv îşi duc traiul mai mulţi oameni de afaceri, funcţionari publici şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice în Republica Moldova. Preţul pentru chiria unei case din acest cartier este de 2.500 de euro pe lună.

Casa cuplului Vasile şi Ana Panov are 270 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de 5 ari. Datele cadastrale arată că familia a intrat în posesia terenului în decembrie 1999, iar casa a fost dată în exploatare în septembrie 2008.

Casa are trei nivele, iar gospodăria este îngrădită de un gard cu înălţimea de cca 2 metri. Magistrata a raportat casa la preţul de 1.013.316 de lei, cca 48 de mii de euro. Acesta este preţul de piaţă al unui teren pentru construcţii din zona respectivă. Preţul unui imobil din cartierele de elită din Chişinău începe de la 200 de mii de euro.

„Casa mea costă atât cât am declarat-o pentru că noi am construit-o timp îndelungat, vre-o 8-9 ani. Am avut apartament, l-am vândut şi am construit casa. La anii mei, pot să-mi permit să am o casă?”, ne-a declarat Ana Panov.

Afacerile din agricultură

Soţul magistratei, Vasile Panov, este fondatorul şi administratorul a două firme: Întreprinderea Individuală Vasile Panov, fondată în 1995, şi societatea cu răspundere limitată, Davicea-com, fondată în 2006, cu genuri de activitate în agricultură şi comerţ. Bărbatul mai deţine şi o cotă de 15 la sută din SRL Pastrans, o întreprindere prestatoare de servicii în domeniul transporturilor.

În perioada anilor 2008-2019, Vasile Panov a cumpărat peste 220 de hectare de teren agricol, în raionul Căuşeni, pentru care a scos din buzunar 2,9 milioane de lei. Acesta este cultivat cu cereale, iar 20 de hectare le-a plantat cu cătină albă.

Într-un interviu oferit unui portal agricol, Vasile Panov a declarat că primele cinci hectare le-a plantat în 2016, iar restul, în 2017. Antreprenorul a precizat că a cumpărat materialul săditor peste hotare, iar cheltuielile pentru plantarea unui hectar de cătină se ridică la 5000 de euro. Astfel, familia Panov a cheltuit pentru plantaţie, în afara cheltuielilor ce ţin de procurarea terenului, 100.000 de euro sau 2.121.860 de lei.

Vasile Panov a mai spus că îngrijeşte plantaţia de cătină împreună cu membrii familiei sale.

Anul trecut, întreprinderea lui Vasile Panov a obţinut de la stat o subvenţie nerambursabilă în agricultură, de 386.148 de lei, pentru compensarea cheltuielor la cultivarea cerealelor, plantarea cătinei şi procurarea unui tractor.

În 2017, Vasile Panov a procurat un autocamion KAMAZ, fabricat în anul 1982, pentru care ar fi achitat 20 de mii de lei.

În 2018, agricultorul a mai cumpărat un tractor Lovol TB 754, nou-nouţ, în valoare de 280 000 lei. În acelaşi an, Panov a mai procurat şi o maşină agricolă, pentru care a plătit 69 500 de lei.

Afacerile din Chişinău

Întreprinderea Vasile Panov gestionează o piaţă de flori pe strada Cuza Vodă din Chişinău. Piaţa este amplasată de-a lungul trotuarului, pe un teren cu suprafaţa de 0,0463 ha, luat în arendă de la Primăria Chişinău.

Întreprinderea lui Panov dă în chirie micilor antreprenori locurile de comerţ, încasând de la fiecare 2000 de lei. În piaţă sunt 12 buticuri. Astfel, întreprinderea are lunar un venit din arendă de cel puţin 24.000 lei.

Familia mai deţine în proprietate un spațiu comercial cu suprafața de 400 metri pătraţi, procurat cu 5 518 954 lei în anul 2004.
Alte două imobile, cu suprafața de 946 m.p. și 388,4 m.p., în valoare de 266 000 lei, familia le-a procurat în 2016, în urma unei licitaţii publice.

Familia mai are în proprietate şi două terenuri, de 3 şi de 4 ari, în extravilanul oraşului Durleşti.

Veniturile

Ana Panov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 309.854, iar Vasile Panov, de 355.240 de lei. Magistrata mai beneficiază şi de o pensie lunară de 11.627 de lei.

Deşi a investit considerabil în afacerea din agricultură, familia a reuşit să facă economii de peste 320.000 de mii de lei, pe care le păstrează în câteva conturi bancare.Totodată, Vasile Panov a luat în 2020 un credit de 400.000, cu o dobândă de 9,25 la sută, scadent în 2022.

Întreprinderea Vasile Panov are un venit de 288.000 de mii de lei pe an de la piaţa de flori. Odată ce venitul raportat oficial de Vasile Panov pentru anul 2020 este de puţin peste 355 de mii de lei, rezultă că anul trecut acesta a avut venituri de 67.240 de lei din prelucrarea celor peste 220 de hectare de terenuri.

Din declaraţiile de avere prezentate de Ana Panov nu este clar dacă sunt raportate doar veniturile salariale ale lui Vasile Panov sau sunt reflectate şi dividendele din afaceri. În 2019, Ana Panov a declarat că soţul a avut venituri de la locul de muncă de 514.000 lei, în timp de profitul indicat în raportul financiar al întreprinderii individuale Vasile Panov a fost de 404 mii lei.

În Declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017, Ana Panov a raportat că întreprinderea soţului a avut venituri din arendă de 1.625.081 de lei, cifra fiind echivalentă cu cifra de afaceri din raportul financiar al întreprinderii.

Magistrata, supărată că ne interesăm de averea sa

Ana Panov s-a arătat nemulţumită când i-am solicitat o declaraţie privind averea sa.

„Eu nu înţeleg de ce tocmai acum, în 2021, vă interesează averea mea? Pentru că sunt preşedintă interimară? De ce nu v-aţi interesat până acum? Şi de ce trebuie jurnaliştii să-mi verifice mie averea? Sunt organe competente, împuternicite de stat. Tot ce am declarat corespunde realităţii, nu mai am ce să adaog”, a declarat magistrata.

Ana Panov a declarat că ea nu se ocupă de afaceri, acestea fiind preocuparea soţului.

#Curtea de Apel #avere #Afaceri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Stas Madan critică modul în care guvernarea PAS a gestionat tentativa de majorare a TVA pentru produsele de igienă feminină și a amintit că tocmai actuala majoritate a introdus cota redusă de 8%, aplicată di 1 ianuarie 2025. Potrivit economistului, problema principală nu a fost neapărat intenția de revenire la cota standard de 20%, ci lipsa unei explicații cu privire la motivele măsurii și a unei alternative de sprijin.

„Tare interesant talentul celor din PAS de a se împușca cu propriile lor arme”, a comentat Madan, referindu-se la dezbaterea cu privire la TVA aplicată principalelor produse de igienă pentru femei.

Economistul atrage atenția că, deși din unele reacții publice s-ar fi putut înțelege că facilitatea fiscală există de mult timp, aceasta este relativ recentă. Cota redusă de TVA de 8% a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2025 și a fost introdusă în Codul fiscal chiar în perioada guvernării PAS.

Potrivit lui Madan, inițiativa i-a aparținut deputatei Doina Gherman și își are originea în politica fiscală discutată în 2023. În cadrul proiectului nr. 205/2023, Gherman a depus, la 6 iulie 2023, un amendament care prevedea aplicarea cotei de 8% pentru tampoanele igienice, absorbantele și tampoanele interne pentru femei, precum și pentru cupele menstruale.

Guvernul de la acea vreme nu s-a opus principiului cotei reduse. Madan amintește că, în avizul din 19 iulie 2023, Executivul a acceptat parțial amendamentul cu privire la aplicarea TVA de 8% pentru produsele de igienă feminină, stabilindu-se însă intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2025 și cu ajustarea la formulările tehnice și clasificarea tarifară.

Economistul consideră că problema actualei tentative de revenire la TVA de 20% nu constă neapărat în măsura fiscală propriu-zisă.

„Problema este că nu a fost prezentat niciun argument explicit de ce și nici o alternativă de suport”, afirmă Madan.

Mai mult, potrivit calculelor prezentate de economist, impactul asupra bugetului ar fi fost relativ redus. Aplicarea cotei standard de TVA de 20% ar fi adus statului venituri suplimentare estimate la doar 15–25 de milioane de lei.

Madan avertizează însă și asupra tendinței de a considera TVA redusă drept principala soluție pentru sprijinirea anumitor categorii. În opinia sa, statul dispune și de alte instrumente, uneori mai eficiente, precum voucherele sau deducerile fiscale, care pot direcționa ajutorul mai precis către beneficiari.

Economistul salută faptul că Guvernul a revenit asupra intenției, iar regimul fiscal pentru aceste produse urmează să rămână neschimbat. Totuși, el consideră că episodul scoate la iveală o problemă mai amplă de coordonare în interiorul guvernării.

„Este bine că Guvernul a reacționat și lucrurile vor rămâne neschimbate. Dar și mai bine va fi când guvernarea va avea o coordonare mult mai bună pe intern, iar inițiativele cu care va veni vor fi argumentate clar DE CE”, a conchis Stas Madan.