Averea familiei şefei de la Curtea de Apel Chişinău: casă de lux, spaţii comerciale şi afaceri în agricultură

Preşedinta interimară a Curţii de Apel Chişinău, Ana Panov, deţine împreună cu soţul mai multe afaceri, în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol. Familia Panov locuieşte într-o casă amplasată într-un cartier select din sectorul Centru al Capitalei, al cărei preţ declarat este cu mult sub cel de piaţă. Magistrata susţine că de toate afacerile se ocupă soţul, iar casa a fost construită pe parcursul mai multor ani, scrie anticoruptie.md.

Ana Panov este judecătoare în Curtea de Apel Chişinău din 2010, iar la 15 iunie curent a fost desemnată de către preşedintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteaţă, să asigure interimatul funcţiei de preşedinte al instanţei.

Casa de milioane, la preţul terenului

Casa familiei Panov se regăseşte într-un cartier de elită, amplasat mai la vale de Spitalul Clinic Republican. În cartierul respectiv îşi duc traiul mai mulţi oameni de afaceri, funcţionari publici şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice în Republica Moldova. Preţul pentru chiria unei case din acest cartier este de 2.500 de euro pe lună.

Casa cuplului Vasile şi Ana Panov are 270 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de 5 ari. Datele cadastrale arată că familia a intrat în posesia terenului în decembrie 1999, iar casa a fost dată în exploatare în septembrie 2008.

Casa are trei nivele, iar gospodăria este îngrădită de un gard cu înălţimea de cca 2 metri. Magistrata a raportat casa la preţul de 1.013.316 de lei, cca 48 de mii de euro. Acesta este preţul de piaţă al unui teren pentru construcţii din zona respectivă. Preţul unui imobil din cartierele de elită din Chişinău începe de la 200 de mii de euro.

„Casa mea costă atât cât am declarat-o pentru că noi am construit-o timp îndelungat, vre-o 8-9 ani. Am avut apartament, l-am vândut şi am construit casa. La anii mei, pot să-mi permit să am o casă?”, ne-a declarat Ana Panov.

Afacerile din agricultură

Soţul magistratei, Vasile Panov, este fondatorul şi administratorul a două firme: Întreprinderea Individuală Vasile Panov, fondată în 1995, şi societatea cu răspundere limitată, Davicea-com, fondată în 2006, cu genuri de activitate în agricultură şi comerţ. Bărbatul mai deţine şi o cotă de 15 la sută din SRL Pastrans, o întreprindere prestatoare de servicii în domeniul transporturilor.

În perioada anilor 2008-2019, Vasile Panov a cumpărat peste 220 de hectare de teren agricol, în raionul Căuşeni, pentru care a scos din buzunar 2,9 milioane de lei. Acesta este cultivat cu cereale, iar 20 de hectare le-a plantat cu cătină albă.

Într-un interviu oferit unui portal agricol, Vasile Panov a declarat că primele cinci hectare le-a plantat în 2016, iar restul, în 2017. Antreprenorul a precizat că a cumpărat materialul săditor peste hotare, iar cheltuielile pentru plantarea unui hectar de cătină se ridică la 5000 de euro. Astfel, familia Panov a cheltuit pentru plantaţie, în afara cheltuielilor ce ţin de procurarea terenului, 100.000 de euro sau 2.121.860 de lei.

Vasile Panov a mai spus că îngrijeşte plantaţia de cătină împreună cu membrii familiei sale.

Anul trecut, întreprinderea lui Vasile Panov a obţinut de la stat o subvenţie nerambursabilă în agricultură, de 386.148 de lei, pentru compensarea cheltuielor la cultivarea cerealelor, plantarea cătinei şi procurarea unui tractor.

În 2017, Vasile Panov a procurat un autocamion KAMAZ, fabricat în anul 1982, pentru care ar fi achitat 20 de mii de lei.

În 2018, agricultorul a mai cumpărat un tractor Lovol TB 754, nou-nouţ, în valoare de 280 000 lei. În acelaşi an, Panov a mai procurat şi o maşină agricolă, pentru care a plătit 69 500 de lei.

Afacerile din Chişinău

Întreprinderea Vasile Panov gestionează o piaţă de flori pe strada Cuza Vodă din Chişinău. Piaţa este amplasată de-a lungul trotuarului, pe un teren cu suprafaţa de 0,0463 ha, luat în arendă de la Primăria Chişinău.

Întreprinderea lui Panov dă în chirie micilor antreprenori locurile de comerţ, încasând de la fiecare 2000 de lei. În piaţă sunt 12 buticuri. Astfel, întreprinderea are lunar un venit din arendă de cel puţin 24.000 lei.

Familia mai deţine în proprietate un spațiu comercial cu suprafața de 400 metri pătraţi, procurat cu 5 518 954 lei în anul 2004.
Alte două imobile, cu suprafața de 946 m.p. și 388,4 m.p., în valoare de 266 000 lei, familia le-a procurat în 2016, în urma unei licitaţii publice.

Familia mai are în proprietate şi două terenuri, de 3 şi de 4 ari, în extravilanul oraşului Durleşti.

Veniturile

Ana Panov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 309.854, iar Vasile Panov, de 355.240 de lei. Magistrata mai beneficiază şi de o pensie lunară de 11.627 de lei.

Deşi a investit considerabil în afacerea din agricultură, familia a reuşit să facă economii de peste 320.000 de mii de lei, pe care le păstrează în câteva conturi bancare.Totodată, Vasile Panov a luat în 2020 un credit de 400.000, cu o dobândă de 9,25 la sută, scadent în 2022.

Întreprinderea Vasile Panov are un venit de 288.000 de mii de lei pe an de la piaţa de flori. Odată ce venitul raportat oficial de Vasile Panov pentru anul 2020 este de puţin peste 355 de mii de lei, rezultă că anul trecut acesta a avut venituri de 67.240 de lei din prelucrarea celor peste 220 de hectare de terenuri.

Din declaraţiile de avere prezentate de Ana Panov nu este clar dacă sunt raportate doar veniturile salariale ale lui Vasile Panov sau sunt reflectate şi dividendele din afaceri. În 2019, Ana Panov a declarat că soţul a avut venituri de la locul de muncă de 514.000 lei, în timp de profitul indicat în raportul financiar al întreprinderii individuale Vasile Panov a fost de 404 mii lei.

În Declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2017, Ana Panov a raportat că întreprinderea soţului a avut venituri din arendă de 1.625.081 de lei, cifra fiind echivalentă cu cifra de afaceri din raportul financiar al întreprinderii.

Magistrata, supărată că ne interesăm de averea sa

Ana Panov s-a arătat nemulţumită când i-am solicitat o declaraţie privind averea sa.

„Eu nu înţeleg de ce tocmai acum, în 2021, vă interesează averea mea? Pentru că sunt preşedintă interimară? De ce nu v-aţi interesat până acum? Şi de ce trebuie jurnaliştii să-mi verifice mie averea? Sunt organe competente, împuternicite de stat. Tot ce am declarat corespunde realităţii, nu mai am ce să adaog”, a declarat magistrata.

Ana Panov a declarat că ea nu se ocupă de afaceri, acestea fiind preocuparea soţului.

#Curtea de Apel #avere #Afaceri #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.