Averea lui Rosian Vasiloi, noul-vechi șef de la Frontieră. Ce indica în declarație cu câțiva ani în urmă?

10 Aug. 2021, 10:54
 // Categoria: Au Bani // Autor:  bani.md
10 Aug. 2021, 10:54 // Au Bani //  bani.md

Rosian Vasiloi, din 10 august 2021, exercită din nou funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (PF). De data aceasta, a revenit la propunerea actualei ministre de Interne, Ana Revenco, din Guvernul condus de Natalia Gavriliță. Anterior, a exercitat aceeași funcție timp de circa cinci luni în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala președintă de țară, între iulie și noiembrie 2019. Atunci, a și depus declarația de avere și interese personale, scrie Realitatea.md.

Astfel, potrivit declarației de avere semnată în august 2019, la angajare, Rosian Vasiloi a indicat un salariu de 12.653,80 lei de la IDIS Viitorul, 780 lei onorariu de la Institutul European de Studii Politice, 550 lei onorariu de la Radio Europa Liberă, 600 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion and Disarmament Studies, 42.386,85 lei de la IDIS Viitorul pe contract de autor și 287.30 de dolari onorariu de la FRBNY-US ARMY Belgiumie. Venit din alte surse legale l-a declarat pe cel de la CNAS – o pensie de 113.771,67 lei.

Pe lângă asta, la secțiunea terenuri, a indicat patru de categoria agricol dobândite în 2014, dar și două apartamente, dobândite în 2008, prin contract de investiție. Ambele cu suprafața de 81,1 metri pătrați, o cota parte, având valoarea de 519.274 lei.

În această declarație de avere, a mai indicat și un autoturism marca Hyundai Sonata, anul fabricației 2013, dobândită în 2016, valoarea căruia este de 300.000 lei. A mai indicat câteva conturi bancare și datorii.

Un an mai târziu, a depus declarația de avere și interese personale la eliberare din funcție, care nu diferă de precedenta la secțiunile bunuri mobile și imobile decât doar la venituri. Declarase 13.000 de lei remunerare de la Parlament, 80.234 lei salariu de la PF, 2.196 de la IDIS Viitorul, 10.116 lei de la Stiling Prim SRL, dar și 14.013,26 lei onorariu de la TV8 și 1.800 de euro onorariu de la Center for Army, Conversion
and Disarmament Studies. La fel, de la CNAS a indicat că a ridicat 120.154 lei.

Rosian Vasiloi urmează să facă publică o nouă declarație de avere și interese personale actualizată, cum se întâmplă când accede în funcție un funcționar public.

În 1994 a absolvit Institutul Serviciului de Grăniceri din or. Moscova, Federaţia Rusă, specialitatea ofiţer al serviciului grăniceri. A făcut Colegiul European, Natolin Campus, Varşovia, Curs „Gestionarea Intergrată a frontierelor UE şi politici migraţionale” și Şcoala Naţională de Administrare Publică, Polonica, Curs SENSE.

Are o experinţă în domeniul managementului de frontieră de peste 20 de ani în diferite funcţii. După pensionare a activat timp de 3 ani în The Nonproliferation & Security Sector Strategic Business Unit of URS Federal Services International Inc. (URSFSII) şi AECOM (Arhitecture, Engineering, Construction, Operation and Management), o companie globală de proiectare și consultanță în proiecte, inclusiv şi din domeniul securităţii. Ulterior, 1 an a activat în cadrul Centrului OSCE din Bişkek, Kyrgyzstan.

A făcut parte și din echipa IDIS Viitorul ca expert în politici de securitate.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.