Avertismentul unui general german: ”Putin ar putea deschide un nou front, inclusiv în Republica Moldova”

Generalul Eberhard Zorn, liderul forțelor armate germane (Bundeswehr), consideră că rezultatele contraofensivei lansate de armata ucraineană sunt insuficiente pentru a determina Rusia să se retragă de pe front, relatează AFP.

Generalul german a îndemnat la prudență.
În prezent, forțele ucrainene desfăşoară ”contraatacuri care permit recucerirea unor locuri sau anumitor părţi ale frontului, însă fără să facă Rusia să se retragă pe un front larg”, a declarat Eberhard Zorn pentru săptămânalul Focus.

El a subliniat însă că armata ucraineană ”acţionează în mod inteligent (…) şi desfăşoară operaţiuni în mod suveran şi foarte mobil.”

”Acum nici două săptămâni aş fi spus că întregul Donbas va fi pe mâna ruşilor în şase luni. Azi spun că nu vor reuşi”, a adăugat generalul.

Zorn a explicat și reticenţele Berlinului de a furniza armamentul greu solicitat de Kiev. Precizând că lista echipamentului livrat de Germania este ”considerabilă, atât în privinţa calităţii, cât şi cantităţii”, el a subliniat că țara sa nu trebuie să își golească stocurile de armament.

Generalul a mai spus că, împotriva lui Vladimir Putin, care înţelege doar limba ”puterii”, şi ”în vederea unei disuasiuni eficiente, avem nevoie de forţe” în Germania.

Asta cu atât mai mult cu cât liderul de la Kremlin ar putea, în opinia inspectorului Bundeswehrului, să deschidă un nou front.
”Kaliningradul, Marea Baltică, frontiera finlandeză, Georgia, Republica Moldova, sunt multe posibilităţi. Putin ar avea capacităţile” să deschidă un nou front, a avetizat el.
”Chiar dacă aproximativ 60% dintre Forţele sale terestre sunt angajate în războiul din Ucraina, mai ales Marina şi Forţele aeriene ruseşti dispun încă de capacităţi neangajate în război”, a adăugat generalul, potrivit G4Media.

#front #Moldova #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.