Avuția statului! Chișinăul, cel mai bogat

Valoarea patrimoniului public al Republicii Moldova s-a cifrat la 75 de miliarde de lei la începutul anului 2023 comparativ cu 69,4 miliarde de lei în anul 2022. Este vorba de autoritățile publice locale și agenții economici administrați de unitățile administrativ-teritoriale, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

Cel mai bogat este municipiul Chișinău, cu un patrimoniul de peste 24 de miliarde de lei urmat de Găgăuzia – 7,5 miliarde de lei, Glodeni cu pete 4 miliarde de lei, Bălți cu 4 miliarde de lei.

Patrimoniu ce va mai mic are Hîncești – 2,2 miliarde de lei.

Economistul Veacelav Ioniță susține că procesul actual de gestionare a întreprinderilor publice este unul politizat și nu bazat pe profesionalism. Administrarea acestora nu este făcută de către profesioniști, dar de către politicieni. Când se schimbă guvernarea, acestea sunt transformate într-un instrument de finanțare a partidului politic, care este la guvernare. Mii de oameni sunt incluși în consiliile de administrare, în funcții de conducere, și nu avem decât faptul că unii se duc, alții vin. „Schimbarea unor oameni dintr-un partid pe alți oameni din alt partid nu înseamnă reforme, dar menținerea unui sistem fraudulos care a fost în toți acești 30 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#patrimoniu #active #miliarde #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Vasile Tofan, a declarat în discursul susținut în Parlament că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 20 de miliarde de lei și avertizează că situația finanțelor publice nu mai permite amânarea reformelor economice și fiscale.

Potrivit lui Tofan, în ultimii cinci ani cheltuielile bugetare au crescut de la 49 la 92 de miliarde de lei, însă investițiile nu au ținut pasul cu această evoluție. El a explicat că majorarea cheltuielilor a fost determinată în mare parte de crizele succesive, care au impus dublarea costurilor pentru protecția socială.

„Statul a trebuit să ajute oamenii să ridice pensiile sau să achite ajutoare la contor, însă asta nu a adus creștere. Am împărțit din ce am adunat, dar nu am produs în plus”, a afirmat premierul desemnat.

Vasile Tofan a atras atenția și asupra dezechilibrelor din sistemul de pensii și asigurări sociale. Potrivit acestuia, bugetul asigurărilor sociale are un deficit de 3,6 miliarde de lei, la care se adaugă alte 15 miliarde de lei alocate prestațiilor sociale. El a avertizat că actualul raport de doar 1,1 angajați la un pensionar riscă să agraveze și mai mult presiunea asupra bugetului dacă nu vor fi adoptate măsuri structurale.

În acest context, premierul desemnat a anunțat că una dintre prioritățile viitorului Guvern va fi restabilirea disciplinei bugetare. Programul de guvernare prevede reducerea deficitului bugetar raportat la PIB cu cel puțin două puncte procentuale până în 2029 și majorarea încasărilor fiscale, fără a pune presiune suplimentară asupra contribuabililor care își achită corect obligațiile. În schimb, Executivul își propune să combată economia informală, salariile „în plic”, evaziunea fiscală și să revizuiască sistematic cheltuielile publice pentru eliminarea programelor ineficiente.

Tofan a subliniat că Republica Moldova nu poate susține pe termen lung majorarea salariilor, pensiilor și investițiilor publice doar prin redistribuirea acelorași resurse, insistând că economia trebuie să producă mai multă valoare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a țării.