ANRE prelungește până la 30 septembrie rutele de transport al gazelor pe coridorul transbalcanic

16 Apr. 2026, 13:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Apr. 2026, 13:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Transportul gazelor naturale pe ruta transbalcanică va continua până la 30 septembrie 2026, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a decis prelungirea mecanismelor speciale utilizate în prezent pentru livrările regionale.

Decizia vizează extinderea aplicării produselor de capacitate „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3”, care urmau să expire în aprilie curent.

Solicitarea a fost înaintată de Vestmoldtransgaz, în numele operatorilor de transport din mai multe state, în contextul în care aceste mecanisme au fost introduse ca soluție temporară pentru a asigura livrări stabile de gaze.

Potrivit Ministerului Energie, rutele respective permit transportul gazelor naturale dinspre Grecia, inclusiv gaze lichefiate provenite din Statele Unite ale Americii prin Bulgaria, România și Republica Moldova către Ucraina, inclusiv spre depozitele subterane. În același timp, acestea oferă reduceri ale tarifelor de transport în toate țările de tranzit, ceea ce le face mai atractive pentru furnizori.

Autoritățile subliniază că ruta transbalcanică are un rol strategic în actualul context energetic, contribuind la securitatea energetică a Republicii Moldova și a statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv Ungaria și Slovacia, care fac parte din Coridorul Vertical din 2024. Măsura este prezentată și ca un sprijin direct pentru Ucraina.

În condițiile în care a început sezonul de umplere a depozitelor de gaze, prelungirea acestor mecanisme ar urma să faciliteze acumularea stocurilor necesare pentru iarna viitoare și să reducă riscurile de pe piața regională, precizează Ministerul.

Produsele „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3” sunt considerate o soluție intermediară până la implementarea unui mecanism pe termen lung, planificat pentru 1 octombrie 2026, care ar urma să reducă costurile și să crească competitivitatea coridorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.