Bananele sau citricele importate, mai scumpe pe piața din Uzbekistan. DE CE?

Analiștii EastFruit atrag atenția asupra prețurilor prea mari pentru merele proaspete pe piața din Uzbekistan în acest sezon. În prezent, prețurile cu ridicata pentru soiurile populare de mere proaspete, chiar și de calitate medie, sunt preponderent mai mari decât prețurile pentru citrice și banane importate. Merele de înaltă calitate se vând și mai scump. La un preț mai mare decât merele, în comerțul cu ridicata se vând doar strugurii de masă și perele.

Desigur, trebuie de menționat că pe piață există soiuri de mere mai puțin populare, care se vând mai ieftin decât bananele, portocalele sau mandarinele. Prețurile cu ridicata pentru soiurile locale sau Renet Simirenko de calitate medie și scăzută sunt de aproape două ori mai mici decât pentru Golden Delicious și Granny Smith și încep de la 8.000 de some (moneda oficială în Uzbekistan) pe kg, ceea ce echivalează cu 74 de cenți SUA. Și asta este și destul de scump, având în vedere că prețurile pentru un astfel de măr în Ucraina sau Moldova sunt de 2-3 ori mai mici.

Care este motivul pentru prețurile atât de mari la mere în Uzbekistan?

Mulți atribuie acest lucru unei recolte scăzute de mere din cauza înghețului. În special, într-un interviu pentru EastFruit, directorul Fruit House Organics și specialistul în grădinărit intensiv Shukhrat Abrorov a spus că recolta de mere din multe regiuni a fost afectată semnificativ de înghețurile de primăvară. Din păcate, sistemele de protecție împotriva înghețului în grădinile din Uzbekistan, de regulă, nu sunt furnizate.

Al doilea motiv este prețurile relativ ridicate la mere din acest an în Iran, care ar putea compensa parțial deficitul. Iranul, potrivit comercianților locali, a recoltat mai puține mere în 2021 decât în 2020, ceea ce, evident, a fost motivul influenței acelorași înghețuri de primăvară care au distrus o parte din recoltă în Uzbekistan.

Al treilea motiv este îndepărtarea Uzbekistanului față de alte țări exportatoare de mere, ceea ce face ca furnizarea de mere proaspete către această țară să fie destul de costisitoare. Această problemă este exacerbată de faptul că, în 2021, costul logisticii a crescut brusc și în toate țările lumii. Tadjikistanul învecinat importă deja mere din Ucraina și Moldova, dar și aici prețurile sunt destul de mari. Cu toate acestea, în Uzbekistan, cel puțin un măr moldovenesc a început deja să apară în magazine.

După cum puteți vedea în graficul de mai sus, Uzbekistanul este lider în ceea ce privește prețurile pentru merele din cele mai populare soiuri. Prețurile aici sunt aproape de două ori mai mari decât în Tadjikistanul vecin și de șapte ori mai mari pentru merele Golden Delicious decât în Ucraina. Dacă luăm în considerare prețurile pentru cele mai ieftine soiuri de mere, atunci în Uzbekistan prețurile sunt în medie de 3,5 ori mai mari decât pe piața ucraineană.

Având în vedere situația de pe piața regională a merelor, experții nu se așteaptă la o scădere a prețurilor la mere în Uzbekistan până la începutul sezonului următor. Și asta înseamnă că acei grădinari care au instalat sisteme de protecție împotriva înghețului și au construit spații moderne de depozitare a fructelor în care pot depozita merele până în primăvară pot conta pe profituri foarte mari la sfârșitul sezonului.

#uzbekistan #mere #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.