Bananele sau citricele importate, mai scumpe pe piața din Uzbekistan. DE CE?

Analiștii EastFruit atrag atenția asupra prețurilor prea mari pentru merele proaspete pe piața din Uzbekistan în acest sezon. În prezent, prețurile cu ridicata pentru soiurile populare de mere proaspete, chiar și de calitate medie, sunt preponderent mai mari decât prețurile pentru citrice și banane importate. Merele de înaltă calitate se vând și mai scump. La un preț mai mare decât merele, în comerțul cu ridicata se vând doar strugurii de masă și perele.

Desigur, trebuie de menționat că pe piață există soiuri de mere mai puțin populare, care se vând mai ieftin decât bananele, portocalele sau mandarinele. Prețurile cu ridicata pentru soiurile locale sau Renet Simirenko de calitate medie și scăzută sunt de aproape două ori mai mici decât pentru Golden Delicious și Granny Smith și încep de la 8.000 de some (moneda oficială în Uzbekistan) pe kg, ceea ce echivalează cu 74 de cenți SUA. Și asta este și destul de scump, având în vedere că prețurile pentru un astfel de măr în Ucraina sau Moldova sunt de 2-3 ori mai mici.

Care este motivul pentru prețurile atât de mari la mere în Uzbekistan?

Mulți atribuie acest lucru unei recolte scăzute de mere din cauza înghețului. În special, într-un interviu pentru EastFruit, directorul Fruit House Organics și specialistul în grădinărit intensiv Shukhrat Abrorov a spus că recolta de mere din multe regiuni a fost afectată semnificativ de înghețurile de primăvară. Din păcate, sistemele de protecție împotriva înghețului în grădinile din Uzbekistan, de regulă, nu sunt furnizate.

Al doilea motiv este prețurile relativ ridicate la mere din acest an în Iran, care ar putea compensa parțial deficitul. Iranul, potrivit comercianților locali, a recoltat mai puține mere în 2021 decât în 2020, ceea ce, evident, a fost motivul influenței acelorași înghețuri de primăvară care au distrus o parte din recoltă în Uzbekistan.

Al treilea motiv este îndepărtarea Uzbekistanului față de alte țări exportatoare de mere, ceea ce face ca furnizarea de mere proaspete către această țară să fie destul de costisitoare. Această problemă este exacerbată de faptul că, în 2021, costul logisticii a crescut brusc și în toate țările lumii. Tadjikistanul învecinat importă deja mere din Ucraina și Moldova, dar și aici prețurile sunt destul de mari. Cu toate acestea, în Uzbekistan, cel puțin un măr moldovenesc a început deja să apară în magazine.

După cum puteți vedea în graficul de mai sus, Uzbekistanul este lider în ceea ce privește prețurile pentru merele din cele mai populare soiuri. Prețurile aici sunt aproape de două ori mai mari decât în Tadjikistanul vecin și de șapte ori mai mari pentru merele Golden Delicious decât în Ucraina. Dacă luăm în considerare prețurile pentru cele mai ieftine soiuri de mere, atunci în Uzbekistan prețurile sunt în medie de 3,5 ori mai mari decât pe piața ucraineană.

Având în vedere situația de pe piața regională a merelor, experții nu se așteaptă la o scădere a prețurilor la mere în Uzbekistan până la începutul sezonului următor. Și asta înseamnă că acei grădinari care au instalat sisteme de protecție împotriva înghețului și au construit spații moderne de depozitare a fructelor în care pot depozita merele până în primăvară pot conta pe profituri foarte mari la sfârșitul sezonului.

#uzbekistan #mere #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.