Bananele sau citricele importate, mai scumpe pe piața din Uzbekistan. DE CE?

Analiștii EastFruit atrag atenția asupra prețurilor prea mari pentru merele proaspete pe piața din Uzbekistan în acest sezon. În prezent, prețurile cu ridicata pentru soiurile populare de mere proaspete, chiar și de calitate medie, sunt preponderent mai mari decât prețurile pentru citrice și banane importate. Merele de înaltă calitate se vând și mai scump. La un preț mai mare decât merele, în comerțul cu ridicata se vând doar strugurii de masă și perele.

Desigur, trebuie de menționat că pe piață există soiuri de mere mai puțin populare, care se vând mai ieftin decât bananele, portocalele sau mandarinele. Prețurile cu ridicata pentru soiurile locale sau Renet Simirenko de calitate medie și scăzută sunt de aproape două ori mai mici decât pentru Golden Delicious și Granny Smith și încep de la 8.000 de some (moneda oficială în Uzbekistan) pe kg, ceea ce echivalează cu 74 de cenți SUA. Și asta este și destul de scump, având în vedere că prețurile pentru un astfel de măr în Ucraina sau Moldova sunt de 2-3 ori mai mici.

Care este motivul pentru prețurile atât de mari la mere în Uzbekistan?

Mulți atribuie acest lucru unei recolte scăzute de mere din cauza înghețului. În special, într-un interviu pentru EastFruit, directorul Fruit House Organics și specialistul în grădinărit intensiv Shukhrat Abrorov a spus că recolta de mere din multe regiuni a fost afectată semnificativ de înghețurile de primăvară. Din păcate, sistemele de protecție împotriva înghețului în grădinile din Uzbekistan, de regulă, nu sunt furnizate.

Al doilea motiv este prețurile relativ ridicate la mere din acest an în Iran, care ar putea compensa parțial deficitul. Iranul, potrivit comercianților locali, a recoltat mai puține mere în 2021 decât în 2020, ceea ce, evident, a fost motivul influenței acelorași înghețuri de primăvară care au distrus o parte din recoltă în Uzbekistan.

Al treilea motiv este îndepărtarea Uzbekistanului față de alte țări exportatoare de mere, ceea ce face ca furnizarea de mere proaspete către această țară să fie destul de costisitoare. Această problemă este exacerbată de faptul că, în 2021, costul logisticii a crescut brusc și în toate țările lumii. Tadjikistanul învecinat importă deja mere din Ucraina și Moldova, dar și aici prețurile sunt destul de mari. Cu toate acestea, în Uzbekistan, cel puțin un măr moldovenesc a început deja să apară în magazine.

După cum puteți vedea în graficul de mai sus, Uzbekistanul este lider în ceea ce privește prețurile pentru merele din cele mai populare soiuri. Prețurile aici sunt aproape de două ori mai mari decât în Tadjikistanul vecin și de șapte ori mai mari pentru merele Golden Delicious decât în Ucraina. Dacă luăm în considerare prețurile pentru cele mai ieftine soiuri de mere, atunci în Uzbekistan prețurile sunt în medie de 3,5 ori mai mari decât pe piața ucraineană.

Având în vedere situația de pe piața regională a merelor, experții nu se așteaptă la o scădere a prețurilor la mere în Uzbekistan până la începutul sezonului următor. Și asta înseamnă că acei grădinari care au instalat sisteme de protecție împotriva înghețului și au construit spații moderne de depozitare a fructelor în care pot depozita merele până în primăvară pot conta pe profituri foarte mari la sfârșitul sezonului.

#uzbekistan #mere #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.