Bananele sau citricele importate, mai scumpe pe piața din Uzbekistan. DE CE?

Analiștii EastFruit atrag atenția asupra prețurilor prea mari pentru merele proaspete pe piața din Uzbekistan în acest sezon. În prezent, prețurile cu ridicata pentru soiurile populare de mere proaspete, chiar și de calitate medie, sunt preponderent mai mari decât prețurile pentru citrice și banane importate. Merele de înaltă calitate se vând și mai scump. La un preț mai mare decât merele, în comerțul cu ridicata se vând doar strugurii de masă și perele.

Desigur, trebuie de menționat că pe piață există soiuri de mere mai puțin populare, care se vând mai ieftin decât bananele, portocalele sau mandarinele. Prețurile cu ridicata pentru soiurile locale sau Renet Simirenko de calitate medie și scăzută sunt de aproape două ori mai mici decât pentru Golden Delicious și Granny Smith și încep de la 8.000 de some (moneda oficială în Uzbekistan) pe kg, ceea ce echivalează cu 74 de cenți SUA. Și asta este și destul de scump, având în vedere că prețurile pentru un astfel de măr în Ucraina sau Moldova sunt de 2-3 ori mai mici.

Care este motivul pentru prețurile atât de mari la mere în Uzbekistan?

Mulți atribuie acest lucru unei recolte scăzute de mere din cauza înghețului. În special, într-un interviu pentru EastFruit, directorul Fruit House Organics și specialistul în grădinărit intensiv Shukhrat Abrorov a spus că recolta de mere din multe regiuni a fost afectată semnificativ de înghețurile de primăvară. Din păcate, sistemele de protecție împotriva înghețului în grădinile din Uzbekistan, de regulă, nu sunt furnizate.

Al doilea motiv este prețurile relativ ridicate la mere din acest an în Iran, care ar putea compensa parțial deficitul. Iranul, potrivit comercianților locali, a recoltat mai puține mere în 2021 decât în 2020, ceea ce, evident, a fost motivul influenței acelorași înghețuri de primăvară care au distrus o parte din recoltă în Uzbekistan.

Al treilea motiv este îndepărtarea Uzbekistanului față de alte țări exportatoare de mere, ceea ce face ca furnizarea de mere proaspete către această țară să fie destul de costisitoare. Această problemă este exacerbată de faptul că, în 2021, costul logisticii a crescut brusc și în toate țările lumii. Tadjikistanul învecinat importă deja mere din Ucraina și Moldova, dar și aici prețurile sunt destul de mari. Cu toate acestea, în Uzbekistan, cel puțin un măr moldovenesc a început deja să apară în magazine.

După cum puteți vedea în graficul de mai sus, Uzbekistanul este lider în ceea ce privește prețurile pentru merele din cele mai populare soiuri. Prețurile aici sunt aproape de două ori mai mari decât în Tadjikistanul vecin și de șapte ori mai mari pentru merele Golden Delicious decât în Ucraina. Dacă luăm în considerare prețurile pentru cele mai ieftine soiuri de mere, atunci în Uzbekistan prețurile sunt în medie de 3,5 ori mai mari decât pe piața ucraineană.

Având în vedere situația de pe piața regională a merelor, experții nu se așteaptă la o scădere a prețurilor la mere în Uzbekistan până la începutul sezonului următor. Și asta înseamnă că acei grădinari care au instalat sisteme de protecție împotriva înghețului și au construit spații moderne de depozitare a fructelor în care pot depozita merele până în primăvară pot conta pe profituri foarte mari la sfârșitul sezonului.

#uzbekistan #mere #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) a prezentat cea de-a noua ediție a Cărții Albe 2025 – document strategic considerat principalul instrument de dialog dintre mediul de afaceri și autorități. Publicația apare în contextul noului statut al Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană și pune pe masă o agendă amplă de reforme menite să îmbunătățească mediul economic și să accelereze convergența europeană.

Cartea Albă este aliniată cu documentele guvernamentale care structurează parcursul de aderare – Agenda de Reforme aferentă Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 și Programul Național de Aderare 2025–2029. Experții au evaluat nivelul de compatibilitate la circa 85–90%, ceea ce, potrivit FIA, confirmă rolul organizației ca partener strategic al Guvernului în procesul de integrare.

„Interesul nostru comun, ca investitori, este foarte clar: reguli de joc transparente, stabile și previzibile. Cartea Albă 2025 reflectă nu doar provocările de astăzi, ci și viziunea noastră comună asupra modului în care Moldova poate deveni mai competitivă, mai durabilă și mai atractivă pentru investiții pe termen lung. Ne așteptăm ca acest document și dialogul care va urma cu autoritățile statului să devină baza unei noi etape de cooperare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în Republica Moldova”, a declarat Alphan Akpece, președintele FIA și Director General – Efes Vitanta Moldova Brewery.

Ediția din acest an propune opt capitole de reformă, fiecare acoperind un domeniu strategic. Investitorii solicită continuarea reformei justiției și consolidarea statului de drept, un sistem fiscal previzibil și digitalizat, ajustări pe piața muncii și legarea educației de necesitățile economiei, modernizarea cadrului concurențial, politici pentru tranziția verde, măsuri pentru accelerarea transformării digitale și competitivității telecomunicațiilor, reforme în agricultură și regimul funciar, precum și consolidarea sistemului financiar.

Documentul include recomandări pentru dezvoltarea competențelor digitale, extinderea învățământului dual, simplificarea reglementărilor, stimularea investițiilor în energie regenerabilă, trecerea etapizată la 5G, digitalizarea cadastrului, transparența tranzacțiilor funciare și accelerarea inovațiilor fintech. Scopul general este crearea unui cadru predictibil, comparabil cu standardele europene, care să favorizeze investițiile și creșterea economică.

Cartea Albă este elaborată anual din 2005, iar peste 80% dintre recomandările sale sunt preluate de autorități, potrivit FIA. Ediția 2025 continuă această tradiție și reflectă angajamentul investitorilor străini de a susține transformarea economică a Republicii Moldova prin reforme consecvente, instituții puternice și dialog deschis.

FIA reunește 24 de companii din 14 țări, cu investiții cumulate de peste 2,6 miliarde de euro și peste 20 000 de angajați în sectoare, precum agricultură, vinificație, telecomunicații, IT, sănătate, industrie petrolieră, produse farmaceutice și sector bancar.