Bananele sau citricele importate, mai scumpe pe piața din Uzbekistan. DE CE?

Analiștii EastFruit atrag atenția asupra prețurilor prea mari pentru merele proaspete pe piața din Uzbekistan în acest sezon. În prezent, prețurile cu ridicata pentru soiurile populare de mere proaspete, chiar și de calitate medie, sunt preponderent mai mari decât prețurile pentru citrice și banane importate. Merele de înaltă calitate se vând și mai scump. La un preț mai mare decât merele, în comerțul cu ridicata se vând doar strugurii de masă și perele.

Desigur, trebuie de menționat că pe piață există soiuri de mere mai puțin populare, care se vând mai ieftin decât bananele, portocalele sau mandarinele. Prețurile cu ridicata pentru soiurile locale sau Renet Simirenko de calitate medie și scăzută sunt de aproape două ori mai mici decât pentru Golden Delicious și Granny Smith și încep de la 8.000 de some (moneda oficială în Uzbekistan) pe kg, ceea ce echivalează cu 74 de cenți SUA. Și asta este și destul de scump, având în vedere că prețurile pentru un astfel de măr în Ucraina sau Moldova sunt de 2-3 ori mai mici.

Care este motivul pentru prețurile atât de mari la mere în Uzbekistan?

Mulți atribuie acest lucru unei recolte scăzute de mere din cauza înghețului. În special, într-un interviu pentru EastFruit, directorul Fruit House Organics și specialistul în grădinărit intensiv Shukhrat Abrorov a spus că recolta de mere din multe regiuni a fost afectată semnificativ de înghețurile de primăvară. Din păcate, sistemele de protecție împotriva înghețului în grădinile din Uzbekistan, de regulă, nu sunt furnizate.

Al doilea motiv este prețurile relativ ridicate la mere din acest an în Iran, care ar putea compensa parțial deficitul. Iranul, potrivit comercianților locali, a recoltat mai puține mere în 2021 decât în 2020, ceea ce, evident, a fost motivul influenței acelorași înghețuri de primăvară care au distrus o parte din recoltă în Uzbekistan.

Al treilea motiv este îndepărtarea Uzbekistanului față de alte țări exportatoare de mere, ceea ce face ca furnizarea de mere proaspete către această țară să fie destul de costisitoare. Această problemă este exacerbată de faptul că, în 2021, costul logisticii a crescut brusc și în toate țările lumii. Tadjikistanul învecinat importă deja mere din Ucraina și Moldova, dar și aici prețurile sunt destul de mari. Cu toate acestea, în Uzbekistan, cel puțin un măr moldovenesc a început deja să apară în magazine.

După cum puteți vedea în graficul de mai sus, Uzbekistanul este lider în ceea ce privește prețurile pentru merele din cele mai populare soiuri. Prețurile aici sunt aproape de două ori mai mari decât în Tadjikistanul vecin și de șapte ori mai mari pentru merele Golden Delicious decât în Ucraina. Dacă luăm în considerare prețurile pentru cele mai ieftine soiuri de mere, atunci în Uzbekistan prețurile sunt în medie de 3,5 ori mai mari decât pe piața ucraineană.

Având în vedere situația de pe piața regională a merelor, experții nu se așteaptă la o scădere a prețurilor la mere în Uzbekistan până la începutul sezonului următor. Și asta înseamnă că acei grădinari care au instalat sisteme de protecție împotriva înghețului și au construit spații moderne de depozitare a fructelor în care pot depozita merele până în primăvară pot conta pe profituri foarte mari la sfârșitul sezonului.

#uzbekistan #mere #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.