Comisia pentru Situații Excepționale liniștește consumatorii de gaz. Compensează facturile până la primăvară

Comisia pentru Situații Excepționale a decis, în cadrul ședinței de astăzi, compensarea diferenței de preț pentru consumatorii casnici și pentru cei non-casnici, în urma noii majorări a tarifelor la gazele naturale.

Astfel, în susținerea consumatorilor casnici, Guvernul va compensa 79,8% din diferența rezultată în urma majorării de preț pentru primii 50 m³ consumați lunar, iar pentru următorii 100 m³ consumați 69,5% din diferență, astfel încât prețul plătit de aceștia va rămâne în continuare 6,8 lei pentru primii 50 de m³, respectiv 7,9 lei pentru următorii 100 m³ folosiți.

„Pentru consumatorii non-casnici, definiți ca persoane fizice sau persoane juridice care procură gaze naturale de la furnizorii de gaze naturale în alte scopuri decât pentru propriile necesități casnice, cu excepția autorităților și instituțiilor publice, Guvernul va compensa primii 500 m³ consumați, cu 100% din diferența dintre prețul reglementat pentru furnizarea gazelor naturale din luna de facturare și prețul respectiv din luna decembrie 2021, după majorarea inițială. Procedura de compensare va fi similară cu cea pentru consumatorii casnici, în facturile emise de furnizori urmând a fi indicată separat suma totală pentru serviciile prestate, mărimea compensației și suma care urmează să fie achitată de către fiecare consumator după recalculare.”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Sprijinul Guvernului va fi oferit în mod retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2022, urmând să fie acordat și pentru lunile februarie și martie ale anului curent.

Pentru compensarea diferenței de preț pentru consumatorii non-casnici, în urma ultimei majorări a tarifelor la gazele naturale, vor fi alocate 60 de milioane de lei din Fondul de intervenție al Guvernului.

#gaz natural #facturi #compensatii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.