Bagajul de mână: Standardele stabilite de Wizzair, AirMoldova, FlyOne și HiSky

De obicei, companiile aeriene își stabilesc propriile standarde și mărimi pentru bagajul de mână. În acest context se recomandă să consulți cerințele fiecărei companii aeriene.

Iată care sunt standardele companiilor aeriene care efectuează zboruri de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Air Moldova: greutatea bagajului de până la 8 kg și nu mai mult de 115 cm (50x40x25), inclusiv roți, mânere, buzunare laterale etc. Pe lângă bagajul de mână, este permis un singur articol personal (geanta mică sau rucsac).

⠀

Wizzair: până la 10 kg greutate și nu mai mult de 40x30x20 cm, inclusiv roți, mânere, etc. (geantă pentru laptop, geantă de mână sau rucsac mic).

⠀

Flyone: Bagajul de mână trebuie să corespundă la mărimile: 40x30x20, inclusiv roți, mânere sau buzunare laterale, și e permis doar un singur articol.

HiSky: Bagajul de mână trebuie să fie de maxim 8 kg, cu dimensiunile 40X30X20 cm.

Lista obiectelor interzise în bagajul de mână la zbor :

Recipientele de lichid de peste 100 ml, inclusiv articolele de igienă: gel de duș, șampon, parfum și altele. Se permite transportarea în bagajul de mână a recipientelor cu lichide a câte 100 ml de până la 1 litru. Conform noilor reguli, produsele lichide trebuie să fie în pungi de plastic care sa trebuie fie sigilate.
Obiectele ascuțite – este interzisă împachetarea în bagajul de mână a obiectelor ascuțite ce pot fi folosite ca armă. Astfel de obiecte pot fi împachetate în bagajul de cală.
Arme. Echipamentul sportiv voluminos sau care poate fi folosit ca armă.
Unelte – dacă vrei să transporți o șurubelniță sau un ciocan mai bine le împachetezi în bagajul de cală.
Chibrite, brichete și alte obiecte inflamabile.
Carne, fructe, legume și alte produse agricole.

#bagaj de mana #dimensiuni #companii aeriene

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele fizice din Republica Moldova au cumpărat în acest an servicii de peste un miliard de lei de pe platformele internaționale. Totodată, platformele analizate au virat la buget peste 311 milioane de lei sub formă de TVA, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

Declarațiile au fost făcute în contextul unei discuții despre banii încasați din publicitate de companii precum Meta și Google, care dețin Facebook și, respectiv, YouTube.

Potrivit ministrei, platformele internaționale sunt înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat ca plătitoare de TVA. Acestea achită taxa pentru serviciile vândute persoanelor fizice din țară. În cazul serviciilor cumpărate de persoane juridice, declararea TVA revine companiilor beneficiare.

Cea mai mare contribuție a unei singure platforme fără reprezentanță în Republica Moldova a depășit 81 de milioane de lei. Cele mai mici plăți au fost de câteva sute de lei. Belous nu a dezvăluit căror platforme le corespund aceste sume.

Totodată, ministra a confirmat că achizițiile persoanelor fizice au depășit un miliard de lei. Cheltuielile companiilor se adaugă acestei valori, însă oficiala nu a prezentat un total al serviciilor cumpărate de persoanele juridice.

„Nu pot da o cifră individualizată pe fiecare platformă, deoarece noi vedem doar cifra generală și coincide și cu serviciile de IT”, a explicat Victoria Belous.