Banca Japoniei a majorat dobânda la cel mai înalt nivel din ultimii 31 de ani și anunță noi scumpiri ale creditelor

Banca Japoniei (BOJ) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, și a semnalat că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare pe fondul presiunilor inflaționiste generate de scumpirea energiei după conflictul dintre Iran și Israel, notează REUTERS.

Decizia marchează prima majorare a dobânzii din decembrie și aliniază Japonia tendinței globale de combatere a inflației prin politici monetare mai restrictive, adoptate deja de mai multe bănci centrale importante.

BOJ a explicat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta oficială de 2%, în condițiile în care companiile transferă tot mai rapid costurile către consumatori și continuă să majoreze salariile.

„Pe măsură ce inflația de bază se apropie de 2%, trebuie să fim atenți la riscurile de creștere a prețurilor. Vom conduce politica monetară astfel încât să nu rămânem în urmă”, a declarat viceguvernatorul Shinichi Uchida, care a susținut conferința de presă în locul guvernatorului Kazuo Ueda, absent din motive medicale.

Hotărârea a fost adoptată cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. Dobânda cheie a fost majorată de la 0,75% la 1%, nivel nemaivăzut din 1995.

Potrivit băncii centrale, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung continuă să crească, ceea ce amplifică riscul ca inflația să depășească obiectivul stabilit de autorități.

Analiștii consideră că mesajul transmis de BOJ este unul neobișnuit de ferm. Fostul oficial al băncii centrale, Nobuyasu Atago, a declarat că instituția recunoaște deschis riscul de a reacționa prea târziu la accelerarea inflației, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a dobânzii mai devreme decât anticipează în prezent piețele financiare.

În pofida deciziei, indicele bursier Nikkei a urcat la un nou nivel record, investitorii apreciind că banca centrală nu se grăbește să adopte imediat o nouă majorare. Totodată, yenul japonez a rămas relativ stabil, în jurul nivelului de 160 yeni pentru un dolar american.

Pe lângă creșterea dobânzii, BOJ a decis să încetinească reducerea programului de achiziții de obligațiuni și va continua să cumpere lunar titluri de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de yeni, echivalentul a circa 12,5 miliarde de dolari.

Conflictul din Orientul Mijlociu a complicat politica monetară a Japoniei, o țară dependentă de importurile de energie. Deși acordul de pace dintre Statele Unite și Iran a redus temerile privind o nouă explozie a prețurilor la nivel mondial, inflația la nivelul producătorilor din Japonia a accelerat la 6,3% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Banca Japoniei consideră că riscurile economice generate de conflict s-au diminuat datorită diversificării surselor de energie, însă avertizează că majorarea costurilor petrolului continuă să se transmită rapid în economie și ar putea provoca noi scumpiri pentru consumatori.

Analiștii estimează că următoarea majorare a dobânzii ar putea avea loc chiar în luna octombrie, dacă inflația va continua să accelereze. În orice scenariu, piețele se așteaptă ca BOJ să opereze încă o creștere a dobânzii până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.