Banca Japoniei a majorat dobânda la cel mai înalt nivel din ultimii 31 de ani și anunță noi scumpiri ale creditelor

16 Iun. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Japoniei (BOJ) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, și a semnalat că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare pe fondul presiunilor inflaționiste generate de scumpirea energiei după conflictul dintre Iran și Israel, notează REUTERS.

Decizia marchează prima majorare a dobânzii din decembrie și aliniază Japonia tendinței globale de combatere a inflației prin politici monetare mai restrictive, adoptate deja de mai multe bănci centrale importante.

BOJ a explicat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta oficială de 2%, în condițiile în care companiile transferă tot mai rapid costurile către consumatori și continuă să majoreze salariile.

„Pe măsură ce inflația de bază se apropie de 2%, trebuie să fim atenți la riscurile de creștere a prețurilor. Vom conduce politica monetară astfel încât să nu rămânem în urmă”, a declarat viceguvernatorul Shinichi Uchida, care a susținut conferința de presă în locul guvernatorului Kazuo Ueda, absent din motive medicale.

Hotărârea a fost adoptată cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. Dobânda cheie a fost majorată de la 0,75% la 1%, nivel nemaivăzut din 1995.

Potrivit băncii centrale, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung continuă să crească, ceea ce amplifică riscul ca inflația să depășească obiectivul stabilit de autorități.

Analiștii consideră că mesajul transmis de BOJ este unul neobișnuit de ferm. Fostul oficial al băncii centrale, Nobuyasu Atago, a declarat că instituția recunoaște deschis riscul de a reacționa prea târziu la accelerarea inflației, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a dobânzii mai devreme decât anticipează în prezent piețele financiare.

În pofida deciziei, indicele bursier Nikkei a urcat la un nou nivel record, investitorii apreciind că banca centrală nu se grăbește să adopte imediat o nouă majorare. Totodată, yenul japonez a rămas relativ stabil, în jurul nivelului de 160 yeni pentru un dolar american.

Pe lângă creșterea dobânzii, BOJ a decis să încetinească reducerea programului de achiziții de obligațiuni și va continua să cumpere lunar titluri de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de yeni, echivalentul a circa 12,5 miliarde de dolari.

Conflictul din Orientul Mijlociu a complicat politica monetară a Japoniei, o țară dependentă de importurile de energie. Deși acordul de pace dintre Statele Unite și Iran a redus temerile privind o nouă explozie a prețurilor la nivel mondial, inflația la nivelul producătorilor din Japonia a accelerat la 6,3% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Banca Japoniei consideră că riscurile economice generate de conflict s-au diminuat datorită diversificării surselor de energie, însă avertizează că majorarea costurilor petrolului continuă să se transmită rapid în economie și ar putea provoca noi scumpiri pentru consumatori.

Analiștii estimează că următoarea majorare a dobânzii ar putea avea loc chiar în luna octombrie, dacă inflația va continua să accelereze. În orice scenariu, piețele se așteaptă ca BOJ să opereze încă o creștere a dobânzii până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 11:00 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.