Banca Japoniei a majorat dobânda la cel mai înalt nivel din ultimii 31 de ani și anunță noi scumpiri ale creditelor

16 Iun. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Japoniei (BOJ) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, și a semnalat că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare pe fondul presiunilor inflaționiste generate de scumpirea energiei după conflictul dintre Iran și Israel, notează REUTERS.

Decizia marchează prima majorare a dobânzii din decembrie și aliniază Japonia tendinței globale de combatere a inflației prin politici monetare mai restrictive, adoptate deja de mai multe bănci centrale importante.

BOJ a explicat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta oficială de 2%, în condițiile în care companiile transferă tot mai rapid costurile către consumatori și continuă să majoreze salariile.

„Pe măsură ce inflația de bază se apropie de 2%, trebuie să fim atenți la riscurile de creștere a prețurilor. Vom conduce politica monetară astfel încât să nu rămânem în urmă”, a declarat viceguvernatorul Shinichi Uchida, care a susținut conferința de presă în locul guvernatorului Kazuo Ueda, absent din motive medicale.

Hotărârea a fost adoptată cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. Dobânda cheie a fost majorată de la 0,75% la 1%, nivel nemaivăzut din 1995.

Potrivit băncii centrale, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung continuă să crească, ceea ce amplifică riscul ca inflația să depășească obiectivul stabilit de autorități.

Analiștii consideră că mesajul transmis de BOJ este unul neobișnuit de ferm. Fostul oficial al băncii centrale, Nobuyasu Atago, a declarat că instituția recunoaște deschis riscul de a reacționa prea târziu la accelerarea inflației, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a dobânzii mai devreme decât anticipează în prezent piețele financiare.

În pofida deciziei, indicele bursier Nikkei a urcat la un nou nivel record, investitorii apreciind că banca centrală nu se grăbește să adopte imediat o nouă majorare. Totodată, yenul japonez a rămas relativ stabil, în jurul nivelului de 160 yeni pentru un dolar american.

Pe lângă creșterea dobânzii, BOJ a decis să încetinească reducerea programului de achiziții de obligațiuni și va continua să cumpere lunar titluri de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de yeni, echivalentul a circa 12,5 miliarde de dolari.

Conflictul din Orientul Mijlociu a complicat politica monetară a Japoniei, o țară dependentă de importurile de energie. Deși acordul de pace dintre Statele Unite și Iran a redus temerile privind o nouă explozie a prețurilor la nivel mondial, inflația la nivelul producătorilor din Japonia a accelerat la 6,3% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Banca Japoniei consideră că riscurile economice generate de conflict s-au diminuat datorită diversificării surselor de energie, însă avertizează că majorarea costurilor petrolului continuă să se transmită rapid în economie și ar putea provoca noi scumpiri pentru consumatori.

Analiștii estimează că următoarea majorare a dobânzii ar putea avea loc chiar în luna octombrie, dacă inflația va continua să accelereze. În orice scenariu, piețele se așteaptă ca BOJ să opereze încă o creștere a dobânzii până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.