Băncile americane fug cât pot de repede de malluri, centre comerciale şi birouri

07 Iun. 2023, 06:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iun. 2023, 06:35 // Actual //  bani.md

Bănci americane de toate mă­ri­mile se retrag de pe piaţa imo­biliară comercială de teama unei crize fără seamăn.

Unele bănci se pregătesc să vân­dă credite din sector la preţuri reduse chiar dacă debitorii sunt la zi cu plă­ţile, în urma unor multiple avertis­mente că sectorul va fi următorul ca­re va avea de suferit după turbulen­ţele recente din industria bancară americană, scrie Financial Times.

Unele fac acest pas pe fondul te­merilor legate de o viitoare înmulţire a cazurilor de întârziere în rambursa­rea creditelor, în special a celor ga­rantate cu spaţii de birouri care au consemnat cerere în scădere pe fon­dul popularită­ţii continue a muncii de acasă.
Potrivit unor date recente citate de Reuters, multe bănci regionale ame­ricane ar putea fi nevoite să ia în considerare vânzarea de credite imo­biliare comerciale (CRE) la dis­coun­turi mari după ce au încălcat praguri cheie legate de expunerea faţă de sectorul cu probleme.

Băncile regionale, cei mai mari cre­ditori ai sectorului american, au în­ceput deja să-şi reducă expunerea la sec­tor după prăbuşirea SVB, Sig­na­ture Bank şi First Republic Bank. E­for­turile vin în condiţiile în care mulţi debitori întâmpină dificultăţi în plata dobânzilor în actualul context de do­bânzi ridicate, în timp ce gradul de uti­li­zare a birourilor este în scă­de­re, iar va­lo­rile proprietăţilor se dimi­nuează pe fondul temerilor legate de recesiune.

Încă de la începutul primăverii, u­nele dintre cele mai mari bănci a­me­ri­cane au indicat sectorul imobili­ar co­mer­cial drept o zonă de îngrijo­ra­re în creştere, cu valorile proprie­tă­ţilor în scă­dere şi numărul de debitori care in­tră în default din cauza scum­pirii credi­tului şi încetinirii economiei în creştere.
Executivi ai Citigroup şi JPMorgan Chase au avertizat cu privire la o deteriorare a condiţiilor pentru sector.

Avertismente au venit şi recent din partea Wells Fargo şi Blackstone.

„Sectorul imobiliar comercial dă semne de slăbiciune în creştere“, a declarat CEO-ul Wells Fargo, Charlie Scharf. Wells Fargo a pus deoparte încă 643 milioane $ în T1 pentru pierderi legate de credite, în special pe fondul aşteptărilor privind pierderi mai mari pe segmentul creditelor CRE.

Presiunile din sector ar putea avea ample implicaţii pentru bănci şi economie pentru că pierderile apărute acolo ar putea reduce disponibilitatea creditului şi exacerba un declin economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Sectorul imobiliar comercial a avut parte de scăderi în ultimele decenii, însă situaţia actuală este diferită, notează The Wall Street Journal.

Proprietarii se confruntă simultan cu un declin ciclic al pieţei şi cu schimbări seculare legate de modul în care oamenii muncesc, trăiesc şi fac cumpărături. Scumpirea bruscă a creditului a provocat o scădere a valorii proprietăţilor, în timp ce munca de la distanţă şi comerţul online reduc cererea de spaţii de birouri şi retail.

Investitorii şi economiştii spun că aceste forţe nu s-au reunit la o astfel de scară din anii ’70.

Realitatea Live

25 Iul. 2025, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA