Băncile stau pe munți de bani și plătesc tot mai puțin la depozite. Volumul banilor atrași s-a prăbușit cu 29%

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modloveni #depozite #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova este țara paradoxurilor. Or, fostul premier și actualul om de afaceri, într-o postare pe Facebook, se arată indignat de costul vieții din stânga Prutului. „Sunt oare moldovenii atât de bogați, încât să plătească așa prețuri și tarife? Eu (continui) să călătoresc destul de mult – inclusiv cu cortul – și sunt curios: ce, unde și cum”.

Sturza a subliniat discrepanțele majore între prețurile practicate în Republica Moldova și cele din alte țări europene. Remarcând că ceea ce se consideră „premium” în Moldova este adesea echivalent cu nivelul economic în alte țări europene, el a atins subiecte precum prețurile la alimente, tarifele la utilități, costul locuințelor și chiriile la spații comerciale și hoteluri.

„Tarifele la utilități, nu vreau să răscolesc. Costul unui metru pătrat de apartament e mai mare decât la București, și asta în condițiile în care trebuie să faci „remont”. Adică, finisajele sunt pe cont propriu, iar asta dublează prețul. La avion? Păi, mai bine plec spre America decât spre Chișinău. Chiriile la spațiile comerciale? Ca la Paris. Tarifele la hoteluri? Tot pe acolo”, scrie fostul premier.

Îngrijorarea sa este evidentă și în ceea ce privește costurile materialelor de construcție și instalațiilor sanitare, care sunt de două ori mai mari decât în țări precum România. Aceasta a dus la o situație în care unii moldoveni sunt tentați să aducă materiale de construcție din alte țări, pentru a face economii semnificative. „Întreb afaceriștii și comercianții: de ce puneți adaos 200%?! Păi, avem costuri, riscuri, vânzări mici… ”.

În final, fostul premier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a businessului local și la politica autorităților, sugerând că intervenția este necesară în domenii precum politica concurențială și fiscală pentru a promova o creștere economică sustenabilă și pentru a încuraja producția internă.