Bani albi pentru zile negre. Câți bani au moldovenii în bănci

12 Oct. 2021, 15:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
12 Oct. 2021, 15:18 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Criza i-a făcut pe moldoveni să înțeleagă că sunt singurii responsabili pentru bunăstarea lor, însă nu și capitolul economisirii banilor. După anul de criză, moldovenii s-au orientat spre cheltuieli.

După ce au îmbrățișat cu nesaț creditele de consum, de la cele cu buletinul la cele ipotecare, economisirea nu a mai contat. Iar statisticile o confirmă. Datele Băncii Naționale arată că volumul depozitelor în lei, atrase de băncile din țară, la sfârșitul lunii august 2021 se ridica la 49,2 miliarde de lei, cu 315,6 milioane lei mai puțin.

Volumul depozitelor în valută, echivalentul în lei, a crescut cu 892,1 milioane lei (+2,5%) – până la 36 miliarde 215,7 milioane de lei. Totodată, depozitele persoanelor fizice în lei au scăzut în cursul lunii cu 210,8 milioane de lei – la 31 miliarde 314 milioane de lei, iar în valută străină (în echivalent lei) – au scăzut cu 115,5 milioane de lei – până la 22 miliarde 915,7 milioane de lei.

În același timp, volumul depozitelor persoanelor juridice în lei a scăzut cu 104,8 milioane de lei (-0,6%) – la 17 miliarde 861,1 milioane de lei, iar depozitele în valută – au crescut cu un miliard de lei (+ 8,2%) – până la 13,3 miliarde de lei. În același timp, volumul depozitelor în lei a crescut cu 15,2% – până la 28,53 milioane de lei, iar în valută – cu 14,4% – până la 96,38 milioane de lei.

În topul băncilor cu cele ai multe plasamente este Agroindbank – 14,87 miliarde lei față de 14,68 miliarde, Moldindconbank – 11,69 miliarde lei  comparativ cu 11,85 miliarde, Victoriabank – 7,64 miliarde lei  față de 7,79 miliarde, OTP Bank – 6,53 miliarde lei  comparativ cu 6,61 miliarde.

La capitolul depozite în valută străină, Agroindbank  avea la sfârșitul lunii august 11,61 miliarde față de 11,57 miliarde, Moldindconbank – 5,83 miliarde lei  comparativ cu 5,76 miliarde, OTP Bank – 6,02 miliarde față de 5,57 miliarde, Victoriabank – 5,19 miliarde lei  față de 5,27 miliarde.

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.