Se ”coace” numirea președintelui CNPF. Cine este

12 Oct. 2021, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Oct. 2021, 16:13 // Actual //  bani.md

Comisia Națională a Pieței Financiare ar urma să aibă un nou președinte. Este vorba de Ecaterina Caraman. Săptămâna trecută Parlamentul a votat numirea lui Vitalie Lemne în funcția de vicepreședinte.

”Mai pregătim o numire la Comisia Națională a Pieței Financiare. Este vorba de Ecaterina Caraman. Ecaterina a muncit toată viața în sectorul financiar. Acum a decis să-și continue cariera în sectorul public și consider că statul face o achiziție foarte reușită”, scrie pe facebook, deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Ecaterina are o experiență de 17 de ani în domeniul valorilor mobiliare și a pieței de capital, a demonstrat integritate, abilități și competențe profesionale în dezvoltarea afacerilor, investiții, managementul transformării și implementarea proiectelor complexe.

Din 2014 gestionează activitatea Departamentului Investiții Corporative din cadrul Moldova Agroindbank, fiind direct responsabilă de implementarea politicii investiționale a băncii și de organizarea activității MAIB pe piața financiară nebancară (OCN, biroul de credit) în calitate de societate de investiții (Bursa de Valori).

Unul din cele mai recente proiecte ale Ecaterinei este emisia de obligațiuni municipale Chișinău (în derulare). La moment principalul ei proiect este listarea MAIB pe piața internațională. Va fi prima instituție financiară moldovenească care va ieși pe piața internațională.

Concomitent, deține funcțiile de Președinte al Consiliului IM ”Biroul de Credit” SA, membru al Consiliului Bursei de Valori a Moldovei, președinte al Consiliului ”Ionel” SA, membru al Consiliului ”MAIB-Leasing” SA.

Anterior a fost Președinte al Consiliului ”Glass Container Company” SA, membru al Consiliului ”Garantinvest” SRL și membru al Consiliului Depozitarului Național al Valorilor Mobiliare.

Deține certificatul CNPF ca specialist în domeniul valorilor mobiliare.

În data de 9 septembrie, Parlamentul a votat demisia in corpore a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Este vorba de președintele CNPF, Valeriu Chițan, vicepreședinții Nina Dosca și Iurie Filip, precum și membrii comisiei, Victor Captari și Viorel Miron. Aceștia au fost acuzați inclusiv de faptul că au admis îndatorarea populației la organizațiile de creditare nebancară.

Ieri, 11 octombrie 2021, fosta conducere a Comisie Naționale a Pieței Financiare a depus cerere prealabilă și cere anularea Hotărârii Parlamentului prin care a fost revocată.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.