Bețișoarele pentru urechi, interzise în UE! Ce obiecte NU se vor mai găsi magazine din 3 iulie

Comisia Europeană a decis să reducă poluarea prin interzicerea vânzării în magazine a produselor din plastic, de unică folosință în toate statele membre. Prin această inițiativă, oficialii europeni își doresc să reducă impactul pe care îl are plasticul asupra mediului și să încurajeze reciclarea. Și asta pentru că, 80% din deșeurile care se găsesc în oceane sunt produse din plastic.

Astfel, începând cu data de 3 iulie, în UE se va aplica Directiva privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului, iar unele dintre acestea, precum farfurii și tacâmuri de unică folosință, paie sau bețișoare de urechi, nu vor mai putea fi puse pe piață în statele membre.

Parlamentul European prevede, printre altele, interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile si farfuriile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru amestecat băuturi.

Pe 21 mai 2019, Consiliul UE a decis mai multe măsuri , propuse de Comisie, pentru a reduce deșeurile marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, precum și echipamentele de pescuit abandonate și materialele plastice oxodegradabile.

Noile norme au introdus mai multe interdicții dar și criterii pentru colectare selectivă.

– interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile;

– măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse;

– scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;

– un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

#plastic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferurile instant zilnice ale moldovenilor se ridică la 2,6 milioane de lei, constată guvernatoarea BNM, Anca Dragu, care a participat astăzi la lansarea Campaniei Naționale Fără Cash.

„Împreună lucrăm la acest concept de acces mai ușor la plăți și la servicii bancare și, în general, la dezvoltarea țării și crearea unor perspective mai simple de facilitare a businessului și a tranzacțiilor pentru toți cetățenii Moldovei”, a subliniat Anca Dragu.

Guvernatoarea BNM a făcut referire la cele mai recente proiecte ale Băncii Naționale, care deja se bucură de succes. În context, a fost menționată înaintarea cererii de aderare a Republicii Moldovei la Zona Unică în Plăți în Euro (SEPA), care este în proces de examinare, dar și lansarea, în luna martie, a Sistemului de Plăți Instant MIA.

„Până ieri, avem înregistrate 124 118 de plăți și 115 milioane de lei transferați – câte 2900 de plăți și 2,65 mil de lei transferați pe zi. Sunt cifre care arată că MIA este un succes pentru sistemul nostru bancar. Aducem cetățenilor Republicii Moldova posibilitatea plăților sigure, rapide și cu costuri din ce în ce mai reduse. Avem comisioane de zero lei pentru plățile instant de până la cinci mii de lei. Plățile au devenit foarte accesibile” a spus Anca Dragu.

Anul trecut, numărul cardurilor în circulație a depășit numărul populației din Republica Moldova, constituind cifra de 3 292 564. Totodată, pe parcursul anilor 2019-2023 numărul și valoarea plaților fără numerar au crescut în fiecare an în medie cu 40,4% și respectiv 37,9%.