Bitcoin se comportă în sfârșit ca aurul, dar nu din motivul pe care îl vor fanii săi

Bitcoin se comportă în sfârșit ca aurul în ceea ce privește stabilitatea prețului însă nu din motivul la care visau susținătorii criptomonedei, ci fiindcă interesul față de monedele digitale s-a prăbușit, relatează Markets Insider.

Agenția Bloomberg arată că un indicator care măsoară volatilitatea pe 30 de zile a bitcoin afișează cel mai scăzut nivel al fluctuațiilor de preț pentru criptomonedă din ultimii 5 ani.

Asta înseamnă că în ultima lună prețul bitcoin a fost mai stabil decât indicele de referință al bursei americane, S&P 500 – care se bucură de unul dintre cei mai buni ani din istoria sa -, Nasdaq Composite în care sunt incluse multe companii tech, și chiar decât prețul aurului.

Însă datele firmei de consultanță în domeniul crypto K33 arată de asemenea că volumele de tranzacționare ale bitcoin s-au prăbușit la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020.

Cu alte cuvinte, stabilitatea de acum a bitcoin se datorează faptului că puține persoane mai sunt interesate de cumpărarea sa, ceea ce împiedică o creștere a prețului, în timp ce fanii săi de cursă lungă prefer să își țină activele digitale pentru a preveni o nouă prăbușire a pieței.

Volatilitatea extremă a bitcoin și a criptomonedelor în general a fost principalul motiv pentru care investitorii instituționali au avut reticențe față de adoptarea pe scară largă a lor, în pofida unor investiții ocazionale.

„Datele reflectă o realitate tristă pentru evangheliștii activelor digitale. Investitorii instituționali și individuali deopotrivă au întors spatele sectorului din cauza unui 2022 de coșmar, în care creșterea rapidă a dobânzilor de referință și prăbușirea spectaculoasă a unor companii [crypto] extrem de vizibile precum FTX au bombardat prețul bitcoin”, concluzionează analiștii de la Markets Insider.

Iar în timp ce alte active riscante au revenit spectaculos de la începutul lui 2023, inclusiv unele care au înregistrat declinuri dramatice anul trecut, bitcoin încă este tranzacționat cu sub 30.000 de dolari, cu peste 50% mai puțin decât vârful înregistrat în noiembrie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #pret #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.